• Acasa
• Administraţie
• Cultură
• Economic
• Editorial
• Intern
• Învăţământ
• Magazin
• Politic
• Reportaj
• Social
• Sport
• Valea Trotuşului

“Cupa Stejarul - Stefan cel Mare si Sfânt” la tenis de câmp

În organizarea CS Tema Sport Onesti (presedinte, prof. Emil tântaru), în colaborare cu CSM Onesti si Primaria Onesti, este în curs de desfasurare o competitie de traditie pe meleagurile onestene - “Cupa Stejarul - Stefan cel Mare si Sfânt”. La aceasta competitie participa sportivi de la 30 de cluburi din tara si din Republica Moldova. Prof. Emil tântaru, considerat de catre presedintele miscarii sportive onestene timp de mai multe decenii, Gheorghe Grunzu “antrenorul care a facut cel mai mult pentru tenisul onestean, fiind inima acestei competitii sportive”, a mentionat faptul ca si editia din acest an - care se bucura de cea mai numeroasa participare din ultimele sezoane sportive - este organizata la nivel de copii, juniori si seniori. Peste 150 de sportivi se întrec pe terenurile de tenis recent modernizate de la CSM Onesti (director general Eugen Eftimiu). Din municipiul Onesti pe tabloul de concurs sunt înscrisi tenismenii: Mihnea Mocanu, Bogdan Mocanu, Daniela Ciobanu, Alina Soltanici, Andrei tântaru, Radu Nistreanu, Calin si Andrei Fonoca, Radu Leustean (toti de la CS Tema Sport Onesti), Ilinca Eftimiu, Ioana Sascau, George Coman, Madalin Stanciu (de la CSM Onesti). De asemenea este prezent tenismenul Stefan Casuneanu iar de la Bacau sunt prezenti tenismeni de la cluburile SCM Bacau, Tenis Club Bistrita si CSS Bacau. Dupa cum am aflat de la arbitrul federal Constantin Balasa, care asigura arbitrajul acestei competitii împreuna cu arbitri locali, “meciurile disputate au fost foarte palpitante si pline de dârzenie sportiva. La categoria 12 ani (feminin) finala se va desfasura între doua tenismene din Bacau: Malina Coman (de la CSS) si Ioana Porcos (de la TC Bistrita). De asemenea, este calificat în semifinala - la cat. 16 ani- Mihai Ciocan, de la SCM Bacau. S-au mai calificat în sferturi de finala si semifinalele competitiei: la cat. 10 ani, Radu Nistreanu ( sferturi de finala, de la CS Tema Sport, învingator în fata lui Valentin Hârjanu, de la CSM Onesti), la cat 12 ani, Madalin Stanciu (sferturi de finala, de la CSM Onesti, învingator în meciul disputat cu Alexandru Manole, de la SCM Bacau), la cat. 14 ani, Bogdan Mocanu (semifinala, de la CS Tema Sport Onesti, învingator cu 6 - 3, 6 - 2 în fata lui Vlad Herescu, de la Unirea Focsani), la cat. 16 ani, George Coman (sferturi de finala, de la CSM Onesti, învingator în fata lui Calin Fonoca, de la CS Tema Sport). La feminin, s-au calificat în semifinale, la cat. 14 ani, Daniela Ciobanu (CS Tema Sport, a învins pe bacauanca Bristena Stefanescu) si Alina Soltanici (de la CS Tema Sport, învingatoare în fata Madalinei Tudoroiu, de la CS Omega Braila). Finalele acestei competitii vor avea loc în cursul zilei de vineri 1 august. Pentru buna desfasurare a “Cupei Stejarul - stefan cel Mare si Sfânt” de la Onesti si-au adus aportul si sponsorii SC Confer Group, SC Transmoldova SRL, SC Silkamen, SC Mihoc si SC Elex Onesti.

Puterea prieteniei a adus o raza de bucurie copiilor onesteni ce provin din familii defavorizate si cu probleme sociale

“Drumul catre casa unui prieten nu este niciodata lung” - cu acest gând au plecat din orasul francez Montpellier catre Onesti, Anette si Paul Hassenforder, la prietenii lor, copiii ce provin din familii defavorizate si cu probleme sociale, membri ai Asociatiei Nonguvernamentale Pentru Dezvoltare Comunitara “Forum”. Ei au venit în Onesti cu gândul de a face o surpriza la 20 de copii de la Asociatia “Forum”, aducând o suma de 1300 de euro pentru cumpararea a 20 de biciclete si echipamentului necesar pentru acestia. Read more

Marketingul, cea mai cautata specializare din acest an

Facultatea de Stiinte Economice, din cadrul Universitatii Bacau, prezinta cel mai mare interes in rândul absolventilor de liceu

Cu trei zile inainte de incheierea perioadei de inscriere la Universitatea Bacau, specializarea Marketing a Facultatii de Stiinte Economice avea cel mai mare numar de candidati inscrisi la concursul de admitere pentru studiile universitare de licenta, sesiunea iulie 2008.

Pe cele 20 de locuri la fara taxa pe care le-a scos anul acesta Facultatea de Stiinte Economice, specializarea Marketing, pentru cei interesati erau deja inscrisi, pâna la data de 28 iulie, 228 de candidati. Tinând cont de tendinta fireasca a scaderii numarului de inscrisi pe masura apropierii timpului limita de depunerea a dosarului pentru un loc de studiu in invatamântul superior de stat, putem spune, fara teama de a gresi, ca anul acesta cea mai cautata specializare a fost Marketingul. Cealalta specializare a Facultatii de Stiinte Economice, Contabilitate si informatica de gestiune, urmeaza Marketingului, cu 177 de candidati pe 20 de locuri. Astfel, Facultatea de Stiinte Economice, din cadrul Universitatii Bacau, pare sa prezinte cel mai mare interes in rândul absolventilor de liceu. Din cei 1530 de candidati inscrisi pâna in prezent la toate specializarile oferite de Universitatea din Bacau pentru anul 2008-2009, 518 dintre ei si-au aratat interesul pentru cele doua specializari ale stiintelor economice (113 dintre acestia optând pentru forma de invatamânt la ID), acesteia urmându-i Facultatea de Inginerie, cu 454 e candidati inscrisi (la cele 10 specializari existente), Facultatea de Litere, având 228 de candidati inscrisi, Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii cu 190 de candidati si Facultatea de Stiinte cu 111candidati inscrisi pâna in acest moment.

Garantat lucru, Philip Kotler, parintele “managemantului marketingului” modern ar putea fi mândru de tinerii bacauani…

Intre doua trenuri

E ora 9,15, iar ziua de final de iulie se anunta calduroasa, daca nu chiar caniculara. Mi-am luat inima in dinti, cum se spune, si iata-ma in personalul care tocmai a plecat, spre Piatra Neamt, din statia CFR Bacau. Cum mai notam undeva - cu plus si minus - gara a fost redata circuitului, dupa ce, multa vreme, a trecut printr-o ampla reconstructie. Da, avem gara frumoasa la Bacau, gara moderna si functionala! E drept, inca mai sunt unele lucruri de pus la punct, dar grosul a trecut. Ceea ce a ramas e nesemnificativ… Pacat ca liniile sunt intesate de buruieni. Chiar la urcare in vagon, am “luat” in picior o tufa de maracini… A plecat trenul si, ca de fiecare data in astfel de momente, sunt putin emotionat. Plec la mormintele parintilor - cum fac in fiecare an, de regula, vara, si o anume tristete ma apasa. Morminte vechi, de o jumatate de secol, s-a dus durerea de la inceput, dar, orice-ai face, memoria e vie… In vagon e, deja, zapuseala. Vagoane vechi, aceleasi de pe timpul când, cu vreo trei sau patru decenii in urma, plecam pe teren, ca jurnalist tânar pe atunci… Acum, vechimea si disconfortul generat de ea ma apasa. Noroc de doamna aceasta in uniforma de ceferist - conductorul, de fapt - care e si frumoasa, si inteligenta, si comunicativa. Imi spune ca nu s-a schimbat mai nimic in cei 18 ani de când e ceferista, rastimp din care se desprind ultimii 15, de când a trecut “la geanta”, adica in functia pe care o are acum. Doamna Liza Barcan - asa se numeste acest “ceferist” imbracat impecabil, cu parul strâns, in spate, cu o agrafa stralucitoare - adauga un “amanunt” pe care, de fapt, il stiam, si anume ca, mai ales in ultimii ani, personalul cailor ferate s-a redus drastic, fapt caruia i se datoreaza si nesfârsita “padure” de balarii de pe terasament…

Din vorba-n vorba, despre bun-simt

Când credeam ca ramân singur, cu gândurile mele, in fata mi se aseaza un barbat tânar, frumusel, cu alura de sportiv. Intentionam sa ma fac ca nu-l observ, când ma intreba, pe un ton familiar, unde merg si cu ce treburi. Istet baiat, imi spun in gând, si-i raspund. El, fara complexe, incepu sa-mi spuna ca “azi e liber”, e subofiter la “tancuri”, acum merge la un prieten din Roznov. “Da’ eu is din Racova, daca ati auzit de comuna asta, acum locuiesc in Bacau, intr-un apartament, singur, stiti, is cavler - si zâmbeste cu subintelesuri - schimb prietenele cam la sase luni, deh, viata de burlac…”. Dupa care trece la treburi ceva mai… serioase: ”Domnule, chiar ca astia de la CFR nu sunt gospodari… Uitati-va, buruienile astea n-au ce cauta pe linia ferata, nu mai zic in incinta haltelor… Imi amintesc, cu ani in urma, când eram la mine in sat mergeam la plivit iarba dintre linii, luam ceva bani, da’ acu’ s-au stricat lucrurile de tot”. Si uite asa, incepem sa discutam despre “simtul curateniei la români”, cum s-a exprimat el: ”Românii nostri nu prea au simtul curateniei, mai bine zis al pastrarii curateniei… Uite, am un prieten care era in Germania si, când a aruncat chistocul tigarii pe strada, un copil de-acolo, neamt, nu cersetor de-al nostru, l-a tras de mâneca sa ia murdaria si s-o duca cu el… Amicul meu a simtit, atunci, ca-i e rusine si acum sufla si-n iaurt, cum se spune…”.

Miile de navetisti au devenit istorie

Un timp tace, tocmai am oprit in halta Racova, buruienile sunt si aici la… mare cinste, ii spun, iar el continua sa taca. Trenul merge mai departe, privesc pamânturile ramase pârloaga si sentimentul meu de tristete se adânceste. Vreau sa va spun ca, de câte ori vad asa ceva, ma revolt pe mine insumi ca nu pot face nimic pentru a intra in normal cu agricultura asta. Câte sute si mii si mii de tone de porumb sau de grâu sau de alte plante cerealiere sau legumicole n-ar putea fi recoltate de pe pamânturile acestea lasate pârloaga! Stiu ca inainte era considerata o adevarata crima nelucrarea pâmântului, chiar am fost educat in acest spirit si de aceea cei din generatia mea sufera la vederea culturilor de… buruieni. Continuu, insa, sa cred, cu incapatânare, ca ceva frumos se va intâmpla in agricultura, incât sa reapara câmpurile nesfârsite de altadata… Daca voi mai trai… Si uite statia Buhusi. Coboara câtiva, urca trei calatori. Amicul zâmbeste cu o anume ironie amestecata cu un iz nostalgic: ” Pai când eram elev si faceam naveta la Piatra, era un tren personal la cinci si unul la sase dimineata unde n-aveai loc sa arunci un ac… Coborau muncitorii navetisti la fabrica si urcau schimburile libere. Iar pe drum, altii urcau spre Savinesti si Roznov, mii si mii de oameni… Acum trenul, cum vedeti, e gol…

Buhusi, un oras aproape mort

Fabrica de postav. Trec, chiar acum, prin dreptul ei. Inima mi se strânge. Un loc mort, sau aproape mort. Si când mi-aduc aminte de zecile si zecile de deplasari aici, de sutele de articole scrise din sectoarele de munca, despre stofele produse la Buhusi, cunoscute in toata lumea…! Fabrica veche, de peste o suta de ani, inima economica a orasului, de fapt baza existentei urbei acesteia cu viata ei tumultoasa si, in acelasi timp, asezata. Peste sase mii de oameni munceau aici, si gânditi-va la familiile lor si socotiti cam câti traiau de pe urma uneia dintre cele mai mari fabrici de postav din Sud-Estul Europei! Cum mai notam undeva, cândva, aici l-am cunoscut, pe la inceputul anilor ‘80, pe invatatorul Ion Donisa, care era cel mai in vârsta locuitor al orasului, de la care am aflat o multime de lucruri interesante despre primii ani ai fabricii, despre oras, despre oamenii sai… Atunci am scris o pagina de ziar despre Buhusi si mi-amintesc de optimismul vorbelor acelui om de o suta de ani care, acum, nu mai este, dar de la care mi-au ramas niste amintiri deosebite… Acum, fabrica e precum muribundul aflat la capatul vietii. Si totusi, cineva salveaza orasul. Dar sa-l citez pe criticul literar Constantin Calin, care nota in prefata volumului “Interstitii” publicat, in anul 2000, de buhusianul Ion Dinvale: ”Concitadin al lui Ioan Tudor Iovian si Ion Fercu, scriitori substantiali si percutanti, primul omologat de critica actuala, Ion Divale face o figura onorabila lânga acestia, triunghiul lor putând constitui un reper de geografie literara: iata, Buhusiul, un oras prabusit economic, isi salveaza imaginea prin ei”. Da, oamenii acestia, pe care-i cunosc si eu, salveaza, prin scrisul lor, prestigiul, existenta unei urbe, altadata atât de infloritoare economic si nu numai. Bine ca, din acest marasm in care a intrat orasul, au rasarit acesti maiestri ai cuvântului cu talentul, vigoarea si prospetimea scrisului lor. Buhusenii, de la mic la mare, ar trebui sa le fie recunoscatori…

Amintiri apasatoare dupa ani si ani…

De câte ori trenul trece prin micul tunel inainte de a intra in Piatra Neamt, iar eu ma aflu la geamul unui vagon, traiesc sentimentul acela atât de firesc al intâlnirii cu radacina din care te tragi. O bucurie adânca, amestecata cu incântare si nostalgie, ma cuprinde. Voi merge la mormântul parintilor, momente incarcate de tristete, dar intâlnirea cu locul unde m-am nascut si am crescut risipeste mult din norii durerii. Eu mi-am plâns parintii toata viata, sufletul meu i-a plâns. Atunci, când a plecat tata, si aveam doar 15 ani, si atunci când a plecat mama si abia iesisem din adolescenta, nu am simtit durerea despartirii pe care aveam s-o resimt o data cu trecerea anilor. Dar moartea incepi s-o intelegi in timp, si asta la anii aceia care incep sa apese tot mai greu sufletul… In gara - pe care o stiu din totdeauna, gara de munte, zidita din piatra - ma asteapta inginerul Petru Botez - Tuta, cum i-am spus din prima zi de scoala, in septembrie 1944 - care si la 71 de ani munceste, e instructor la o scoala de soferi, dupa ce, aproape toata viata, a fost directorul scolii similare din Bicaz. Chiar daca a albit de-abinelea, chiar daca nu mai e subtirel, ca altadata, la trup, Tuta are aceeasi fata, as zice adolescentina, aceiasi privire vesela, prietenoasa, ocrotitoare. Ne imbratisam - are la volan o eleva , iar eleva aceasta ne va duce la cimitirul din Valea Viei. Aici ramân cu gândurile mele si, ca in fiecare an la vremea asta, merg si ma inchin si aprind lumânari la mormântul parintilor - tata ar fi implint, in acest 2008, venerabila vârsta de 100 de ani, dar s-a dus la numai 44, iar mama ar fi facut 97 -, aprind lumânari si la mormintele bunicii Ilinca, si ale lui Lili si Mircea, fratii tatei, si la mormântul bunicii Eufrosina, mama mamei - Doamne, câti morti am in cimitirul acesta, si nu am amintit de alte rude si prieteni ! - dupa care, intr-un târziu, plec, sub povara amintirilor, pe jos, in oras. Cladirea scolii unde am invatat primii sapte ani e, acum, Liceu de arta, iar eu, atunci, incepând din acel an 1944, aici am aflat tainele literei si cuvântului… Si mai incolo, pe strada Stefan cel Mare, e Liceul “Petru Rares” , pe care l-am absolvit exact cu 54 de ani in urma…, si apoi cladirea primului ziar la care am lucrat, incepând cu 1 martie 1960… Aici, fiecare casa, fiecare strada - nu mai zic de Alexandru Lapusneanu, strada mea, dar atât de schimbata, pe care, totusi, mai descopar câteva case ascunse printre blocuri, case din vremea aceea de demult -, ma fac sa-mi redescopar copilul din mine care, ortice-as face eu, traieste tot acolo, in lumea lui…

Tot in Bacau e gara…

Iar cu “Personalul” de 16:13 ma reintorc la Bacau. Spre bucuria mea, cu acelasi conductor de tren, doamna Liza Barcan. E foarte cald in vagon, aceleasi vagoane de zeci si zeci de ani, toate geamurile sunt deschise, nimeni nu mai tine seama de “curent”,de dureri de cap sau nasuri infundate, important e sa ai, cât de cât, aer… Si terasamentul, ingropat in balarii, si multe “ halte” despuiate, devenite nefunctionale, si câmpurile nemuncite, si fabrica de celuloza “Reconstructia”, din Piatra, fabrica aratând ca dupa bombardament, si fabrica de postav, din Buhusi, jalnica si ea, si oamenii acestia, navetisti, putini la numar purtând cu ei nostalgia anilor când trenurile erau supra-aglomerate de miile de oameni care munceau pe aici si, iata, din nou, gara din Bacau, falnica, primitoare si chiar animata…

real,- si-a deschis portile in Bacau

Fara egal! Sub acest slogan, real,- a deschis ieri in Bacau cel de-al 16-lea magazin din România, investitia totala pentru locatia din urbea bacoviana depasind 17 milioane euro. Amplasat in partea de sud a orasului in noul centru comercial European Retail Park, noul hypermarket real,- din Bacau se desfasoara pe o suprafata total construita de aproximativ 11.700 metri patrati, dispune de o suprafata utila de vânzare de peste 6.100 de mp. si beneficiaza de o parcare terana la nivelul intregului complex de 1.250 de locuri. „Investitia din Bacau vine ca urmare a planului de extindere a retelei de hypermarketuri real,-. Prin modul in care este structurata activitatea, prin modul unic de prezentare a produselor, prin modul practic de amenjare a spatiilor de prezentare din hypermarket si cu o echipa foarte bine pregatita dorim ca intr-un timp foarte scurt sa devenim lideri de piata pe acest segment in Bacau. Suntem constienti ca avem foarte mult de munca, dar avem acest tel si vrem sa il indeplinim”, a declarat Tjeerd Jegen, Managing Director al real,-Hypermarket România. Magazinul real,- din Bacau urmeaza noua linie strategica de design interior a carei implementare a inceput anul trecut si prin care se urmaresste diminuarea timpului petrecut la cumparaturi prin existenta celei de-a doua intrari in dreptul sectorului alimentar, expunerea produselor proaspete ca intr-o piata, implementarea conceptului „shop in shop” la raionul de electronice etc. Planurile de extindere ale real,- Hypermarket pentru anul in curs presupun deschiderea a 7 noi unitati comerciale, cu o investitie de 150 de milioane de euro dintre care Bucuresti Berceni si Bacau au insumat o investitie de aproximativ 40 milioane de euro. „România devine pe zi ce trece o piata tot mai dinamica si concurentiala si de aceea eforturile noastre se indreapta spre o cât mai buna pozitionare sub aspectul calitatii, diversitatii, dar si al bunei deserviri. Este o decizie strategica ce demonstreaza ca real,- doreste sa devina un nume puternic pe piata retail-ului românesc”, a spus Tjeerd Jegen. Oferta de produse comercializate de peste 40.000 pe ambele sectoare - alimentar si nealimentar provine in proportie de 80 la suta de la producatori si furnizori locali. real,- Bacau va avea un program de functionare intre orele 6.00-23.00. Pentru o experienta completa de cumparaturi, galerie comerciala adiacenta magazinului real,- cu o suprafata de peste 1.700 de mp gazduieste magazine din cele mai diverse domenii, precum: telefonie mobila, incaltaminte imbracaminte pentru toate gusturile, presa, bijuterii, optica medicala, cafenea, pet shop etc. Cu spatii generoase si aerisite, noul real,- Bacau dispune de aparatura de cea mai inalta tehnologie, pe diferite sectoare de activitate. Fluidizarea traficului de cumparatori este asigurata zilnic prin amplasarea a 28 de case de marcat in linie, dintre care 4 case rapide.

Agricultura bacauana sub ape

Apele au rapit agriculturii bacauane 41 miliarde de lei vechi

Agricultura bacauana e mai saraca. Inundatiile recente au produs acestui domeniu pagube de aproximativ 41 de miliarde lei vechi. Cei afectati acuza autoritatile de pasivitate. Printre intreprinderile agricole distruse de viitura se numara si cele ale fostului candidat democrat-liberal la Primaria Bacau, Ioan Chiriac si ale colegului sau de partid, Silviu Bondor.

Inundatiile din perioada 27 - 29 iulie au lasat sub ape circa 5500 de hectare de teren agricol. Paguba efectiva a fost estimata la o valoare de 41 miliarde lei vechi. Inundatiile au afectat spatii agricole din zece comune bacauane in proportie de peste 50%. Daca in cazul culturilor de porumb, specialistii spun ca mai pot fi salvate in cazul in care apa se va retrage in trei, patru zile, celelalte culturi reprezinta o gaura in agricultura judetului Bacau.

Culturile de porumb si grâu, cele mai afectate

Cea mai mare suprafata afectata de viitura este de departea cea alocata cultivarii prombului. Au fost afectate 2103 hectare, pierderile fiind estimate la circa 21 de miliarde lei vechi. La nivelul productiei de porumb, cele mai afectate comune sunt Saucesti si Tamasi. Pagubele au fost estimate aici la 5,76 miliarde lei vechi, respectiv 5,4 miliarde lei vechi. In comuna Tamasi, terenurile cultivate cu porumb au fost afectate in totalitate.

Culturile de grâu au fost afectat si ele in mare masura. Daca in ceea ce priveste suprafata distrusa de inundatii, culturile de grâu se afla pe locul patru, cu 733 hectare inundate, ca si valoare estimativa a pierderilor, acestea se afla pe locul doi in clasamentul sectoarelor agricole afectate de inundatii. Viitura a produs la nivelul culturilor de grâu o paguba de aproximativ 8,2 miliarde lei vechi. Cea mai afectata comuna a fost Saucestiul, cu o paguba estimata la 4,2 miliarde si 80% din suprafata totala cultivata cu grâu, afectata de viitura.

O valoarea estimata a pagubelor s-a inregistrat si in cazul culturilor furajere. Circa 6,2 miliarde de lei vechi s-au pierdut in urma inundatiilor din aceasta luna. Terenurile cultivate cu furaje afectate de inunatii sunt situate in comunele Buhoci, Letea Veche, Saucesti, Prajesti si Negri. Si in cazul acestui tip de cultura, cea mai afectata comuna a fost tot Saucestiul.

Indiferenti fata de situatia investitorilor din agricultura

Cei afectati de inundatii incearca sa atenueze socul. Acestia declara ca autoritatile sunt pasive in ceea ce priveste agricultura. Oamenii spun ca de la producerea calamitatilor si pâna astazi, nu a venit nimeni sa ii intrebe cum stau lucrurile sau daca au nevoie de ajutor.

“Am sub apa 30 de hectare de porumb. Acolo nu ar fi atât de mari problema daca apa s-ar retrage in doua-trei zile. Probleme mari am cu ferma de vaci. N-a venit nimeni sa intrebe care e situatia. Nu am apa, nu am energie electrica. Car cu cisterna apa pentru adapatoare. De doua zile nu am mai muls animalele pentru ca nu am electricitate. In timp ce se intâmpla astfel de lucruri, factorii de raspundere fac bai de multime, zâmbesc si dau declaratii. Culmea e ca unii dintre ei sunt vinovati moral in ceea ce priveste inundatiile. Dupa ce au defrisat padurile, dupa ce au distrus orice pavaza impotriva calamitatilor naturale, acum ne arata compasiune”, a spus Eugen Popa, directorul Aicbac, una dintre cele mai afectate firme din domeniul agricol.

Saucesti, un punct critic pe harta tarii

ONG-urile si statul român se mobilizeaza

Situatia ramâne in continuare dificila la Saucesti, unde autoritatile si ONG-urile s-au mobilizat pentru a veni in sprijinul sinistratilor. O parte dintre acestia stau de câteva zile in caminele liceelor din Bacau, unde primesc mâncare si cazare. Ieri voluntarii Crucii Rosii au mers prin camine dar si la Saucesti pentru a distribui ajutoare si pentru a fi alaturi de oamenii aflati la mare ananghie. Toata aceasta campanie este sponsorizata de persoanele fizice sau juridice din Bacau care apeleaza la Crucea Rosie pentru a veni in ajutorul semenilor lor. ” Nu am primit nici un fel de ajutor financiar de la Consiliul Local, toata aceasta campanie se desfasoara din fondurile noastre proprii, adica din cei 2% pe care ii doneaza oamenii. Fondurile noastre se bazeaza si pe contributiile lunare ale angajatilor din cadrul Politiei Bacau, inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, a cadrelor didactice din diverse scoli, si a Primariilor din Colonesti si Comanesti” a declarat Dan Marcel Babliuc, directorul Crucii Rosii Bacau. Pentru cei care doresc sa ajute financiar sinistratii din Saucesti, pot face donatii RO20RNCB0026030909190001 BCR Bacau. Totodata voluntarii Crucii Rosii au instalat urne pentru donatii in bani la Metro, Selgros si la Aeroportul Bacau, iar pentru cei care doresc sa doneze alimente neperisabile gasesc in bacau si Saucesti doua puncte de colectare.

Linistea de dupa furtuna

Inca de la intrarea in sat, ne-a sarit in ochi punctul de ajutor unde se ofereau alimente si apa, oamenilor care le solicitau, totul pe baza de semnatura. Pentru ca riscul imbolnavirilor a crescut, echipe de medici voluntari ai Spitalului Judetean Bacau s-au instalat in corturile de prim ajutor ale Crucii Rosii pentru a-i vaccina pe toti cei care au avut contact cu apa, impiedicând astfel izbucnirea unor epidemii. Numai intr-un punct de acest fel, au fost aduse 100 de doze de vaccin. Pâna la ora 13 fusesera vaccinati peste 200 de persoane. Au fost facute câte doua punctele de vaccinare pentru satele Saucesti, Schineni si Siret. Am vorbit cu doua cadre medicale care abia ajunsesera in zona si care asteptau restul echipei pentru a pleca in satul in care fusesera repartizati.” Mergem la Siret, sa vaccinam populatia. Suntem aici la solicitarea Autoritatii de Sanatate Publica Bacau, pe principiul de voluntariat. Vom sta cât este nevoie de noi” a declarat Sova Maria, medic pediatru. Coordonatorul acestei activitati este Marin Drugustiuc, director adjunct al Directiei pe probleme de preventie. Satul era impânzit de masini de politie care dirijau circulatia, echipe de jandarmi care asigurau ordinea si siguranta si echipe de pompieri care lucrau la scoaterea mâlului din casele unde apele se retrasese deja. Am stat de vorba cu satenii care fie isi pazeau vitele, fie isi luau alimentele de la jandarmii din punctele de distribuire, aveau o atitudine mai mult decât rezervata, chiar pareau conformati.

In unele gospodarii s-a trecut la curatenie…in altele nu

Intr-una din casele afectate de viitura, o tânara incaltata cu cizme de cauciuc, curata gospodaria care se pare apartinea bunicii.” Am venit aici aseara pentru ca m-a sunat bunica si mi-a zis ca are casa inundata. Am venit tocmai de la Constanta. Noaptea merg acasa,in afara orasului, unde au parintii mei casa iar dimineata o luam de la casa. Vom sta aici pâna vom curata ograda si casa, iar bunica va locui cu noi” a declarat Raluca Herciu, de 19 ani. Satenii sunt multumiti de modul in care autoritatile gestioneaza situatia, desi nu par hotarâti sa ceara ce li se cuvine. ” Am fost avertizati cu o zi inainte si am reusit sa ne luam actele, si sa suim gainile in pod. Casa mea este distrusa. Peretii nu cred sa mai reziste pâna diseara. Oricum fata de cum a fost acum trei ani când am suferit de foame, acum s-au mobilizat. Ne ajuta si ei cum pot” ne-a spus Elena Cotea, unul dintre sinistratii din Saucesti. Cei ramasi in sat au dormit sub cerul liber pentru ca au reusit sa isi salevze animalel si au ramas sa le pazeasca. ” Dormim sub cerul liber si nu ne plângem. Aste e situatia. Am adus si noi ce am putut. Problema e ca ieri, când a fost Basescu aici, ne-u promis corturi dar cum a plecat el, au luat si cantina pe care o instalasera. Dar am primit de la jandarmi iaurturi, apa, pufuleti, salam, pate si altele. Acasa apa e pâna la brâu. Vom vedea dupa ce se retrag apele, cum vom renova” a declarat Florin Pavel, un satean aflat pe dealul de la intrarea in sat. Atmosefra era linistita in sat. Pe ulita se auzeau discutii de tot felul, intre batrânii din sat, care vedeau tot acest dezastru ca pe o lectie de viata pentru “cei bogati care uita de unde au plecat si care acum au ajuns la fel de saraci precum cei pe care ii privesc cu atâta dispret.

Bucuriile si tristetile regasirii meleagurilor bacauane

Vara, pe lânga clipele petrecute sub razele stralucitoare ale soarelui, dornici de a ne bucura de noi peisaje si privelisti, este si un anotimp al reântoarcerilor pe meleagurile natale al celor care s-au stabilit în tari straine. Astfel, cu un “buchet” de sperante ale regasirii locurilor si oamenilor dragi sufletului, din Israel, Elias Lupu a revenit pentru câteva zile pe meleagurile bacauane. Sosirea în municipiul de pe Valea Trotusului i-a adus nostalgia anilor tineretii precum si întâlnirea cu prietenii de care se simte strâns legat. Elias Lupu s-a nascut în orasul Tg. Ocna si a fost absolvent al primei promotii a Scolii Chimice din Onesti (actualul Colegiu Tehnic “Petru Poni”) iar în anul 2009 va trai emotia împlinirii a 50 de ani de la absolvirea acestei scoli. Într-un moment cald al marturisirilor, Elias Lupu ne-a declarat: “Anii tineretii si adolescenta sunt legate de activitatea sportiva si cea culturala pe care am desfasurat-o în cadrul scolii, fiind unul din promotorii acestor activitati. În sport am activat în toate întrecerile din acele timpuri si pe lânga faptul ca eram component al echipelor de handbal si volei, am reusit cucerirea primului loc la un concurs de atletism pe distanta de 800 de metri, devenind campion regional. În activitatea culturala am urcat pe scena Casei de Cultura din Tg. Ocna interpretând mai multe roluri în câteva piese de teatru. Am fost coleg si prieten cu actorul Alexandru Simionica, din Tg. Ocna si îmi amintesc mereu cu placere de spectacolul teatral cu piesa “Nota zero la purtare”, scrisa de Virgil Stoienescu si Octavian Sava. De asemenea, traiesc si nostalgia anilor lucrati la Combinatul Chimic Borzesti precum si cea a începuturilor santierelor din Onesti, din 1959, când s-au realizat primele blocuri, cu arhitectura sovietica, pe b-dul Oituz si în incintele înconjuratoare”. Desi a plecat în Israel în anul 1984, în fiecare an Elias Lupu însotit de sotia sa viziteaza meleagurile onestene. “Aici sunt prietenii si colegii de care ma leaga foarte multe lucruri. Unul dintre ei este ing. Nicolae Doilet, director al Pietei Agroalimentare, care a facut parte din a doua promotie de absolventi a Scolii Chimice din Onesti. Chiar daca ne despart mii de kilometri pastam mereu o legatura strânsa, data de deceniile de când suntem prieteni. Iar la Onesti noi ne simtim cel mai bine, pentru ca acolo unde îti sunt prietenii te simti astfel”, a mai mentionat Elias Lupu, care .în Israel locuieste în orasul Nazareth. Acest oras, cu 60 000 de locuitori, este particularizat de faptul ca aici convietuiesc în pace crestinii si musulmanii. În Nazareth se afla (acum, în interiorul unei biserici ortodoxe) Izvorul Bunei Vestiri, de la care a luat apa Maica Domnului când a venit îngerul iar peste temelia casei Maicii Domnului a fost construita o biserica catolica. Din orasul care este vizitat anual de peste un milion de turisti, Nazareth, Elias Lupu a venit în România si pentru a vizita mormintele celor dragi. Acest fapt l-a întristat foarte mult pe cel care, cu tristete spune ca la plecarea din România în Israel a lasat aici ” prietenii, jumatate din viata si mormintele parintilor”. Elias Lupu ne-a declarat:” În urma vizitarii Cimitirului evreesc din Bacau (de pe strada Sarata), plecam cu un gust amar. Am cautat peste o jumatate de ora mormintele parintilor si nu le-am mai gasit din pricina faptului ca buruienile si balariile sunt mai înalte decât casa. La intrarea în acest cimitir evreesc totul este frumos si îngrijit, dar putin mai încolo de intrare nu s-a mai facut nimic iar acum este imposibila gasirea unui mormânt”. De la aceasta amintire sumbra, gândurile zboara spre românii din Israel, stat care a aniversat chiar în acest an, în luna mai, 60 de ani de la proclamarea sa, România fiind “performera” faptului ca de 60 de ani are stabilite relatii bilaterale cu statul proclamat în anul 1948. În glasul lui Elias Lupu s-a facut auzit atât dorul fata de România cât si viata de zi cu zi din Israel, declarându - ne: ” Sigur, ca la început a fost greu în Israel, dar încetul cu încetul ne-am obisnuit… Suntem multi români acolo si demn de remarcat este faptul ca multi evrei originari din jud. Bacau, în urma cu 100 de ani au fost primii care au înfiintat asezari acolo, printre ei fiind si din Moinesti. Evreii bacauani au contribuit si la înfiintarea statului Israel. Dar noi, nu o sa uitam niciodata România si venim de fiecare data cu placere”. Ca amintire nepieritoare de la vizita din acest an în România a lui Elias Lupu si a sotiei sale, care-i va însoti pe drumul întoarcerii la Nazareth, am aflat ca a ramas o vizita la Cabana Întarcatoarea, de la Scutaru, un loc ce râvneste la faptul de a avea cel mai curat aer din România iar pastravii curcubeu, preparati în mod traditional în “inima muntilor”, nu au “rivali” în privinta preparatelor din peste.

Se restituie taxa auto

Bacauanii au inceput, in sfarsit, sa isi primeasca banii inapoi. Primele 100 de instiintari de restituire a taxei auto au fost trimise catre beneficiari, instiintari cu care vor trebui sa se prezinte la Trezorerie pentru a isi ridica banii. Pâna la aceasta data, 450 de bacauani s-au prezentat la Directia Finantelor Publice cu cereri de restituire a taxei auto. Dintre aceste cereri 100 au si primit raspuns sub forma unor instiintari de restituire. Doar prin prezentarea acestor instiintari bacauanii isi vor putea ridica banii de la ghiseele trezoreriei. Este important de stiut ca instiintarile de restituire a taxei auto se primesc prin posta sunt obligatorii pentru ca beneficiarii sa poata intra in posesia banilor.

CRE sprijina bacauanii sinistrati

Marti, 29 iulie 2008, voluntarii Centrului Regional de Ecologie Bacau au intervenit pe raza comunei Saucesti, actiunea desfasurându-se în perioada vârfului de viitura de pe râul Siret.

Actiunea CRE a fost derulata sub coordonarea Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau, Centrul sprijinind cu voluntari si echipamente interventia în zona de nord a comunei Saucesti, pe raza localitatilor Siretu, Schineni si Serbesti.

Accesul în zona afectata de viitura s-a efectuat prin satul Siretu.

De aici un grup de interventie format din ecologisti, jandarmi si sateni au înaintat pe o distanta de aproximativ 3 kilometri prin zona inundata, distribuind apa si alimente si evacuând o femeie recent operata, care era izolata în satul Schineni. Tot aici s-a asigurat accesul în zona morii, unde se aflau mai multe familii complet erau izolate.

In satul serbesti, înconjurat de ape cu adâncimi de pâna la 4 metri, voluntarii CRE au sprijinit Inspectoratul de Jandarmi Judetean în evacuarea, cu ajutorul ambarcatiunii cu motor, a unor persoane care au apleat serviciul de urgenta 112. Ulterior volunatrii CRE au asigurat transportul apei potabile destinata sinistratilor din Serbesti.

Ecologistii nu sunt la prima interventie de acest fel, acestia implicându-se si în ajutorarea sinistratilor de pe Valea Muntelui, în cursul verii 2005. Centrul Regional de Ecologie Bacau urmareste realizarea si dotarea corespunzatoare a unui grup de voluntari cu experienta care sa fie capabili sa sprijine populatia si institutiile statului în situatii de necesitate.

Berca si Palar isi parasesc functiile pentru Parlament

PNL si-a desemnat ieri candidatii pentru alegerile din toamna. Numele lui Gabriel Berca apare fruntas pe lista pentru Senat. Cu toate acestea, Secretarul General al Guvernului habar nu are despre candidatura sa. Mai mult, el sustine ca nici macar nu este inca decis sa candideze si ca oricum nu se vede senator, ci deputat.

Ieri a fost facuta publica lista cu candidati din partea PNL pentru alegerile din toamna. Pentru Camera Deputatilor vor candida: Cornel Pricope, Ionel Palar, Silvestru Dogaru, Mihai Banu, Aron Popa, Silviu Lefter, Elena Stoica, Gabiel Lupu si Lucian Ciubotaru si la senat : Gabriel Berca, Laurentiu Neghina, Ovidiu Cojocaru si Adrian Mironescu.

Totul clar pâna aici. Doar ca surpriza: Gabriel Berca habar nu avea despre candidatura sa la Senat. “ Nu s-a stabilit absolute nimic. In plus eu mi-am exprimat optiunea pentru a candida la Camera Deputatilor.” Astfel el intareste o declaratie pe care a facut-o in urma cu o saptamâna când a afirmat ca este prea tânar pentru a fi senator. Si tot in urma cu o saptamâna afirma ca vrea sa politizeze functiile de prefect si secretar general al guvernului iar acum afirma ca decizia de a candida depinde si de schimbarea legislatiei in aceasta privinta. “ Am in vedere sa candidez, nu sunt convins 100% si nu pentru senat. Chiar nu pot sa va spun in acest moment pentru ca va fi si in functie de legislatia in vigoare la acel moment”.

Nici Silvestru Dogaru, consilier judetean PNL, nu stia ca se vor face publice numele pentru parlamentarele sin toamna. “Da, stiam ca sunt pe liste dar nu stiam ca se vor da publicitatii. Stiu ca inca se mai duc negocieri. Oricum, le spun oamenilor sa voteze cum vor ei dar sa trimita la Bucuresti oameni care sa munceasca nu care sa doarma ca pâna acum”, ne-a explicat Dogaru.

Ionel Palar in schimb se pare ca va parasi functia pe care o ocupa in acest moment la nivel local pentru una in Parlament si infirma orice zvon la adresa unei candidature de forma, cu scopul de a aduce voturi in cosul partidului. “ Nu-i o joaca de-a candidatura. Pâna la urma Biroul Politic Central m-a propus pentru a candida. De regula, daca am intrat intr-o batalie am facut-o pentru a câstiga. Cu siguranta nu va fi o candidatura de forma.”

Primarie pe cartela

In scurt timp intrarea in Primaria Bacau se va face doar pe baza de cartela. Primaria a investit intr-un sistem performant de acces in institutie. Fiecare angajat va avea câte o cartela personalizata iar vizitatorii vor primi o cartela la intrare pe care o vor da inpoi la iesire. Sistem a fost implemntat pentru o evindenta mai buna a traficului si pentru a stii exact unde merge fiecare persoana. “S-au montat aparatele dar nu sunt inca functionale. Mai toate primariile din tara au asa ceva si am considerat ca este un sistem util. Toti angajatii din primarie vor avea câte o cartela iar vizitatorii le vor primi la intare dupa ce se inregistreaza. Cred ca saptamâna viitoare vor veni cartele”, ne-a explicat Dragos Luchian, viceprimarul muncipiului Bacau.

Se pare ca sistemul este menit pentru ai feri pe sefii primariei de oaspetii nepoftiti, cum s-a mai intâmplat in alti ani.

Eroii bacauani

Jandarmii si pompierii au fost in ultimele zile adevarati eroi. Asta deoarece ei au muncit aproape fara oprire pentru a salva din calea apelor tot ce se putea salva si de multe ori si-au pus propriile vieti in pericol. Viata a mii de oameni s-au aflat in ultimele zile in mâinile jandarmilor si pompierilor. Iar ei s-au ridicat la inaltimea asteptarilor. Chiar daca in multe momente situatia a scapat de sub control iar autoritatile au parut a fi luate prin surprindere, 140 de jandarmi si 50 de pompieri au muncit in schimburi de 12 ore pentru a scoate din casele izolate oamenii prea incapatânati sa isi paraseasca gospodariile inainte ca apele sa loveasca. Au fost nevoiti sa stea ore intregi in apa pâna la gât, sa care pe brate sinistratii neputinciosi si de multe ori sa se lupte cu animale speriate ce trebuiau urcate cu forta in barci. Cu toate acestea jandarmii si pompierii vor ramâne doar cu multumirea sufleteasca deaorece primele pentru fapte eroice sunt, de cele mai multe ori, simbolice.

Tariceanu in Bacau

Calin Popescu Tariceanu a ajuns ieri in Bacau in jurul orei 15.00. El a mers direct impreuna cu ministrul Cristian David in Saucesti. Inconjurat de satenii care isi declarau nemultumirile, acesta a incercat sa ii linisteasca . Oamenii l-au luat l-a intrebari pe primul ministru despre ajutoarele financiare pe care statul vrea sa le acorde. Premierul le-a spus ca sumele cuprinse intre 300 si 800 de lei nu sunt pentru reconstruirea caselor, ci pentru achizitionarea de aparatura electrocasnica sau pentru alimente. ” Acordam un ajutor umanitar individual prin acesti bani, dar oferim si ajutor cu materiale de constructii. Exista proceduri de evaluare a pagubelor” a declarat Calin Popescu Tariceanu.

A mustrat sinistratii

Premierul a mustrat satenii pentru ca nu si-au construit casele mai la adapot. ” Nu este normal sa se construiasca pe albia râului apoi sa vreti sa se intareasca digurile.” La intrebarea unui satean, de ce pe timpul lui Ceausescu nu aveau loc astfel de dezastre, premierul a luat-o la pas afirmând scurt” S-a schimbat clima.”

Stagflatia, fiica nelegitima a bacauanilor

De ceva timp, in cartile noastre de imobil, figureaza o persoana de genul feminin, al carei nume este Stagflatia. Ce inseamna intr-un limbaj familiar? Cresc in acelasi timp somajul si inflatia. Poate ca unii s-ar intreba unde este logica, daca veniturile se reduc si puterea de cumpararea devine din ce in ce mai instabila? Filmul nu este atât de sofisticat prin secvente, daca mentinem focarul comerei pe realitate. Realitate care ii include obligatoriu pe participantii din economie. Desi sunt rationali, totusi, când vad ca autoritatile monetar-fiscale scad dobânzile si extind cheltuielile publice, rezulta inflatie si taxe mari. Cerem cu totii majorarea salariilor. Putem? Daca o facem, ne raportam firesc si la un consum de investitii, care, mai devreme sau mai târziu, va trebui amortizat. Ce vom primi dupa majorarea salariilor? Cred ca niste preturi foarte mari si impozite pe masura. Loviti de o saracie mai mult decât absoluta, atunci când se schimba decidentii, ne gândim daca vom primi ceva la resursele noastre financiare. Sa ii facem vinvati pe Guvernul României si Banca Nationala. Nu ai nevoie de ochelari, pentr a vedea ca au scazut preturile banilor, cresc toate cheltuielile guvernamentale, fara investitii in infrastructura. Ce mai urmeaza? Cum adica, nu stiti? Apare inflatia si diminuam cresterile economice. Ati vazut vreodata din partea celor care ne-au cerut voturile ca am lamurit ce si cum in chestiunile cu inflatia si somajul? Sau daca va place stagflatia, revin. Suntem ursi pacaliti de vulpi. Adica, la banci, scaderea dobânzii si extinderea cheltuielilor publcie inseamna inflatie. Ca sa ma pot misca, dau jos din sarcina. Dupa inflatie, provoc somajul. Când ridic procentele salariale, am si cheltuieli de investitii. Din nou preturi mari, taxe si impozite, scad preturile banilor, nu acoperim in investitii, scadem procentele la cresterea economica. Ne ramâne doar optimismul, poate si valoarea de adevar a proverbului cu gradina si cresterea copilului. Daca tot ne-am infiat o copila, stagflatia, putem renunta la ea?

“Alfa” petrece

15 ani de radio, 15 ani de calitate

Radio Alfa Bacau a implinit 15 ani si actualii componenti ai echipei, impreuna cu fostii colegi, au facut o petrecere pe cinste, s-o tina minte. Mihaela Druica se poate lauda ca se numara printre membrii fondatori ai Radio Alfa Bacau. Acum, la ceas aniversar, Mihaela ne-a raspuns, pe fuga, pentru ca se grabea sa prinda petrecerea - la fel ca si noi - la câteva intrebari.

Radioul ca o joaca

Nu stiu daca e o meserie. E ceva foarte serios, adica responsabil pentru ca tine de informare, de stiri …care au 30 % ponderea de programe. Daca iti spun ca tine si de joc, ai sa-mi spun ca noi, cei de la radio nu imbatrânim niciodata. Cateodata am impresia ca sunt ca si greierele acela care cânta toata vara si iarna bate aiurea pe la usa furnicii. Aici e la radio. Nu pot sa spun dimineata cand plec de acasa : ma duc la serviciu, pentru ca nu-l simt asa. Sa zic de modele? Nu stiu daca am un om de radio pe care sa-l fi urcat pe un soclu. Imi place Andrei Gheorghe, l-am urmarit mult la 13-14. Imi place Gheorghe asa cum este el si azi : obraznic. Imi place si Dobrovolski, Mihai de la Guerrilla. Sunt oameni de presa pe care i-am urmarit si cu care practic ”am crescut”. Imi plac mai multi oameni de presa, cred ca invatam tot timpul câte ceva de la ei, din ce spun si din experienta lor. Sa-ti mai dau nume? Liviu Mihaiu e pe acelasi calapod , Cristi Sutu de la Cotidianul si Dan Andronic .

Anca Seres, coordonator presa TPD

Radioul a fost ca o familie

Reporter: Ce inseamna pentru tine Radio Alfa?

Mihaela Druica: Inainte de a spune ca este un brand real in mass media locala, pot sa-ti marturisesc ca e locul unde, profesional, am trait cele mai frumoase clipe.

Rep.: Ce crezi ca inseamna pentru bacauani Radio Alfa?

M.D.: Consider ca, e “prietenul cel mai bun” asa cum anticipa un fost coleg de breasla acum câtiva ani. Si asa, cum un prieten adevarat e loial, tot la fel si Radio Alfa dovedeste asta bacauanilor.

Rep.: Stiu ca ai facut parte din prima echipa Radio Alfa. Ce poti sa-mi spui despre acele clipe? Cum era pe atunci?

M.D.: Da, crede-ma ca mereu imi amintesc cu drag de “garda veche” cum imi place sa numesc echipa de inceput a radioului. Eram o mâna de oameni tineri, plini de elan si paseam oarecum cu totii pe un tarâm necunoscut multora, la acea vreme, pentru ca in 1993 nu existau multe posturi de radio private locale in tara, invatam totul din mers.

Oricum, am fost o adevarata echipa, ca si o familie iar dovada e ca si astazi, dupa 15 ani ne intâlnim . Pe “caramizile” puse de prima echipa s-a putut “construi durabil” cred eu, iar “reteta” a fost pasiune si ambitie…

Rep.: Ce urare ai face actualei echipe?

M.D.: Drum lung si cota de audienta maxima! …si sa nu uite ca bacauanii ii asculta…

Profesorii bacauani primesc tichete cadou pentru opt evenimente pe parcursul unui an

Sindicalistii din invatamânt la negocieri cu ISJ Bacau

Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a acceptat ieri propunerea sindicalistilor din invatamânt, privind tichetele cadou pentru intregul personal didactic si nedidactic din scolile bacauane. Desi, la inceputul acestui an se prevazusera acordarea, la nivel national, a unui numar de sapte bonuri pentru sase evenimente din an (in valoare totala de 2100 de ron), pâna la urma a fost acceptata propunerea liderilor sindicali pentru acelasi numar de bonuri, a câte 50 de ron fiecare pentru opt evenimente pe parcursul unui an, banii pe care urmeaza sa-i ia un profesor, ca urmare a acestor avantaje, fiind acum de 2800 de ron intr-un an. “S-a negociat pentru opt evenimente din timpul anului. Noi am fost de acord cu solicitarea lor, urmând ca aceste clauze sa fie trimise catre Directia Muncii pentru a fi inregistrate”, ne-a declarat Remus Emanoil Cazacu, inspector scolar general adjunct al ISJ Bacau. Beneficiarii acestor bonuri vor fi toti salariatii scolilor, fie ca sunt cadre didactice sau nedidactice si indiferent de afilierea la un grup sindical sau altul. “In negocierea noastra cu Inspectoratul Scolar am solicitat aceste tichete, nu doar pentru cadrele didactice din toate institutiile de invatamânt, ci si pentru cele nedidactice, plecând de la portar, femeie de serviciu si pâna la director”, a sustinut Liviu Brejan, lider sindical al Colegiului Tehnic “Anghel Saligny”. Pâna in prezent profesorii au primit deja bonuri pentru trei evenimente stabilite: vacanta intersemestriala, sarbatorile pascale si Ziua Nationala a Educatorului, ei urmând sa primeasca tichetele cadou pentru alte cinci evenimente: inceputul anului scolar, ziua de nastere a fiecarui salariat din invatamânt, 1 decembrie, prima zi de concediu si Craciun.

Se retrag apele! Evacuaţii revin acasă

Oameniii evacuaţi în ultimele zile din comuna băcăuană Săuceşti, după ce apele râului Siret s-au revărsat, au început, de miercuri dimineaţă, să se întoarcă la casele lor, deşi apele nu s-au retras complet, chiar dacă în ultima perioadă sunt în scădere semnificativă. Localnicii din comuna Săuceşti sunt transportaţi spre casele lor în camioanele Jandarmeriei, împreună cu jandarmii, care îi ajută pe oameni să recupereze din bunurile care au fost inundate. În zonele unde apa s-a retras deja, pompierii urmează să aducă motopompe pentru a scoate apa din beciuri şi curţi. Potrivit autorităţilor locale, în zilele următoare, acţiunile vor fi axate pe scoaterea apei din curţile şi beciurile caselor, precum şi pe curăţarea mâlului rămas în urma inundaţiilor puternice produse în zona comunei Săuceşti. De asemenea, un număr de 300 de persoane au fost vaccinate antihepatită, antitetanos şi antihepatită. Potrivit colonelului Mihai Simionescu, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău, marţi, până la ora 21.00, fuseseră evacuate 2.260 de persoane din trei comune: Săuceşti (satele Schineni şi Săuceşti), Letea Veche şi Tamaşi. Apele au cuprins întregul sat Săuceşti, forţele de ordine evacuând aproximativ 600 de persoane care, iniţial, au refuzat să îşi părăsească locuinţele. Conform aceleiaşi surse, din cele peste o mie de case inundate, 300 au fost avariate. La Săuceşti, în cursul zilei de marţi s-au aflat preşedintele Traian Băsescu, ministrul Muncii, Paul Păcuraru, ministrul Internelor, Cristian David, şi secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca. Aceştia au apreciat modul în care autorităţile au intervenit în soluţionarea problemelor. Potrivit MIRA, debitele Prutului şi Siretului sunt în scădere, nu mai sunt viituri din amonte, apele au început să se retragă din zonele grav afectate, cum este Rădăuţi-Prut, iar în cursul zilei de miercuri se preconizează că mulţi dintre evacuaţi se vor putea întoarce acasă.

Basescu a gustat ciorba sinistratilor

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a mers ieri in comuna Saucesti din judetul Bacau pentru a discuta cu sinistratii, pentru a vedea cu ochii sai prezidentiali care este situatia in teren, pentru o noua baie de multime. Seful statului si-a impins gesturile populiste pana intr-acolo incat a gustat chiar si din ciorba pe care o mancau bacauanii sinistrati.

Foto: Alexandru Pitu

Medalie de aur la olimpiada internaţională de fizică

O elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional din Iaşi, Andrada Ianuş, a câştigat medalia de aur la olimpiada internaţională de fizică, care se desfăşoară la Hanoi, în Vietnam. Eleva din Iaşi a fost singura din competiţie care a primit premiul special pentru cea mai bună concurentă din concus. Andrada Ianuş a dat dovadă pe tot parcursul competiţiei de o bogată cultură în domeniul fizicii şi, totodată, de pasiune pentru această materie. Testele au fost structurate pe două probe principale, o probă teoretică, formată din mai multe probleme din domeniu şi o probă practică în care concurenţii şi-au prezentat experimentele în faţa comisiei. Eleva care ne-a reprezentat la acest concurs a fost singura fată din competiţie care a luat medalia de aur”, a declarat, luni, presei, Andu Ouatu, profesor de fizică în cadrul Colegiului Naţional din Iaşi. Profesorul ieşean a mai spus că Andrada Ianuş a obţinut două medalii de bronz şi la olimpiadele internaţionale de fizică din anii anteriori.
Olimpiada de fizică din Vietnam reuneşte participanţi din 82 de ţări şi are loc în perioada 20-29 iulie.

Incidente între Basescu si ziaristi în comuna Saucesti

Seful statului le-a cerut cameramanilor care îl filmau în timp ce inspecta comuna Saucesti din judetul Bacau sa îi faca loc, spunându-le ca au deja multe imagini cu el, iar unui ziarist care a criticat modul cum autoritatile au organizat cazarea si hranirea sinistratilor i-a ceut sa nu-si bata joc. Seful statului a sosit în jurul orei 15.30 în comuna Saucesti, puternic afectata de inundatii. Unii dintre localnici s-au plâns ca autoritatile nu au facut suficient pentru ei, iar seful statului a raspuns ca, din câte stie, în aceasta comuna sinistratilor li se asigura hrana si câte un pat, ceea ce i se pare tot ce poate fi facut în astfel de situatii. Un ziarist a criticat modul cum autoritatile au organizat cazarea si hranirea sinistratilor, iar Basescu i-a replicat ca reprezentantii presei ar trebui sa ajute la rezolvarea situatiei, nu sa îsi bata joc. Potrivit sefului statului, poate fi tentant pentru un ziarist, în astfel de momente, sa-si bata joc. Dupa ce a stat de vorba cu unii dintre localnici, Basescu a început sa inspecteze zona, trecând printre carute si masini. Basescu a fost urmarit în permanenta de cameramani si ziaristi, fapt care l-a determinat sa îi roage sa îi faca loc. “Aveti destule imagini cu mine”, a spus Basescu, gesticulând. Înainte de a ajunge la Saucesti, Traian Basescu a fost prezent în judetul Neamt. Numarul persoanelor evacuate în comunele Saucesti, Tamas si Letea Veche, din judetul Bacau, a ajuns la 2.700, majoritatea fiind din cele trei sate apartinând comunei Saucesti.

Dezastru in judet

Ca urmare a mentinerii unui debit ridicat a râului Siret, valoarea acestuia fiind înregistrata de catre Directia Apelor Siret – Bacau, la ora 13.00 in data de 28 iulie era de 2214 m3/s, iar cota de pericol fiind depasita cu 23 de cm si se actiona în continuare, pentru limitarea efectelor negative produse de inundatii, precum si pentru evitarea de pierderi de vieti omenesti, în sapte comune din judetul Bacau. În prezent, în zonele afectate actioneaza un numar de 59 de lucratori ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Maior Constantin Ene” al judetului Bacau. Alaturi de acestia în se afla si 60 de jandarmi, precum si 41 de politisti. Pâna în prezent apele revarsate ale râului Siret au afectat, în comuna Tamas, sat Furnicari, patru anexe gospodaresti, patru fântâni si au acoperit o suprefata de aproximativ de 420 ha teren arabil si 200 ha izlaz comunal. De asemena, un kilometru de drum satesc a fost afectat. În comuna Damienesti au fost inundate circa 50 ha teren agricol. Comuna Buhoci a înregistrat aproximativ 400 ha de teren agricol inundate si trei locuinte afectate în satele Coteni (o locuinta) si Dospinesti (doua locuinte). Totodata sub amenintarea puhoaielor se aflau ieri seara alte 20 de case. În localitatile din comuna Prajesti au fost înghitite de ape aproximativ 300 ha de teren agricol, iar 15 anexe gospodaresti si curti au fost inundate. În comuna Negri au cazut prada apelor 199 ha de teren agricol si doua gospodarii. La ora actuala, în localitatile Schineni, comuna Saucesti si Holt, comuna Letea Veche se continua actiunile de limitare a efectelor negative produse de viitura din noaptea trecuta. Masuratorile facute de catre specialistii de la Directia Apelor Siret – Bacau indica faptul ca debitul râului Siret se afla stationar si are tendinta de descrestere in urmatoarele ore.

Ajutoare pentru sinistratii din Bacau

Inundatiile din ultima perioada au lasat in urma lor sute de familii fara locuinte sau, mai rau, fara cineva drag. Pentru a le usura suferinta, comisarii Garzii Nationale de Mediu prin Comisariatului Bacau, impreuna cu reprezentantii ONG-urilor “Asociatia Iubim Natura”, “Veniti cu noi”, si “Centrul Regional de Ecologie Bacau” au demarat o actiune de strângere a ajutoarelor pentru sinistratii din judetul Bacau. Pentru cei interesati sa contribuie la acest demers, colectarea ajutoarelor se face la sediu Garzii de Mediu din Bacau, strada Ion Ionescu de la Brad, nr.68.

Tazlaul a facut o victima

Luni, 28 iulie, la ora 18.18, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” al judetului Bacau a fost anuntat, prin apel unic de urgenta 112, despre faptul ca a fost zarit trupul unei persoane în apele învolburate ale Tazlaului, în dreptul localitatii Bratila, comuna Helegiu. Imediat, la fata locului s-a deplasat un echipaj din cadrul Detasamentului de Pompieri Onesti, cu o autospeciala de interventie, cu un ofiter si cinci subofiteri. Ajunsi la locul evenimentului, echipajul de interventie al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” al judetului Bacau a localizat în cel mai scurt timp trupul persoanei pe cursul apei pe care l-au scos la mal. Din nefericire s-a adeverit îngrijorarea celor prezenti la locul evenimentului. Odata adus la mal trupul descoperit s-a constatat ca persoana era deja decedata. Victima a fost identificata de satenii ajunsi la fata locului ca fiind S.B., în vârsta de 74 ani, din sat Bratila, comuna Helegiu. Cei prezenti au precizat ca femeia era cea care avea grija de animalele cetatenilor din Bratila. Victima s-a aventurat în apele tulburi ale Tazlaului pentru a întoarce din drum doua bovine ce încercau sa ajunga pe malul opus pentru a paste. Însa, curentul puternic al cursului de apa a facut ca batrâna sa se înece. Din cercetari a reiesit faptul ca tragicul eveniment nu s-a datorat efectelor negative produse de fenomenele meteorologice periculoase (inundatii). Trupul victimei a fost recuperat la distanta de aproximativ 200 de metri în aval fata de locul în care s-a petrecut tragedia.

S-a imbatat Poseidon?

De la o vreme inundatiile au devenit ceva la ordinea zilei. Mai bine spus “la ordinea anului”. Nu exista an in care sa nu apara aceste fenomene, mai mult sau mai putin naturale. Apa trece si doar pietrele ramân. Uneori, apa ia cu ea doar bunurile, alteori si vietile celor ce ii stau in cale. Ce a fost cladit intr-o viata se duce in câteva ore, poate chiar minute. Ce a fost cladit de la ultima inundatie si pâna in prezent se duce la fel de repede. Desi apare o recurenta, curios e ca nimeni nu ia masuri de prevenire sau macar de reducere a efectelor inundatiilor. Stând de vorba cu un specialist am inteles rapid ca lucrurile nu sunt chiar la cheremul naturii. Inundatiile nu au loc pentru ca ne-a blestemat Dumnezeu, asa cum cred cu naivitate buneii nostri. Problema tine de amplasarea asezarilor omenesti. Tine de seriozitatea cu care s-au facut unele lucrari hidrografice. Si cel mai mult, tine de defrisarile facute cu indiferenta totala de arabii unei rozatoare politice. Dar raul facut ramâne facut. Daca nemtii au luat in calcul aceste fenomene si au avut grija ca, atunci când construiesc, sa nu o faca impotriva naturii, iar noi nu am avut aceeasi ingeniozitate, asta nu inseamna ca ne meritam si trebuie sa ne acceptam soarta. Ar trebui ca de la an la an sa invatam câte ceva. Sa plecam urechea la glasul naturii si sa ascultam. Daca in fiecare an au loc inundatii, de ce nimeni nu incearca sa vada care sunt catalizatorii producerii acestor fenomene? Daca se cunosc factorii producerii inundatiilor de ce nu se iau masuri impotriva lor? Daca se iau masuri si nu sunt eficiente, atunci de ce se elibereaza in continuare autorizatii de construire in zone inundabile? De ce in intervalul dintre inundatii nu se fac eforturi pentru stramutarea asezarilor omenesti din zonele aflate in pericol? Intrebari sunt multe. Multe apar de la an la an. Raspunsul general nu poate fi pentru ca nu exista bani sau resursa umana. Resursa umana pleaca anual din tara si face performanta peste hotare. Banii sunt tinuti la saltea. La marea saltea numita Parlament. Si nu! Poseidon nu s-a imbatat!

Next Page »

Clipul Zilei

Reclame