Cu peste 150 de ani in urma scriitorul Alecu Russo nota:”Frantujii zic ca oamenii cei mari nu au nici parinti, nici urmasi! Poate am putea sa zicem si noi ca dânsii, desi nu suntem mari… Nimica nu mai leaga Moldova de astazi cu trecutul…” Acest lucru il intâlnim in localitatile aflate pe cursul superior al râului Trotus, unde 8000 de hectare de padure (din 10 000 de hectare) au fost defrisate. Prezent recent in zona, prefectul judetului Bacau, Claudiu Octavian ªerban a ramas consternat de acest fapt declarând.”este trist sa vezi muntii ramasi goi!”. Cum de pe vremea lui Alecu Russo “sisteme se ridica in contra sistemelor”, distrugerea unor suprafete atât de mari de paduri se datoreaza faptului ca peste 2000 de localnici au primit pe baza unor liste de improprietariti (cu pamânt, nu cu padure) din anul 1945 aproape 10 000 de hectare de padure, revendicate in anul 1990. Recent in muntii Tarcaului, in zona comunelor Ghimes - Faget si Brusturoasa s-au aflat intr-o expeditie montana membrii ai Clubului de Ecologie si Turism Montan “ªandru” din Onesti. Gheorghe Istrate, presedinte al Clubului “ªandru” ne-a declarat:”Aplicarea haotica a legii si preluarea padurii de cei care erau interesati de taierea ei a produs un adevarat haos in aceasta zona, in conditiile in care nu s-a mai plantat nici un copac. Unui molid ii trebuie 40 - 50 de ani ca sa ajunga la un diametru de 80 centimetri. Câte generatii vor trece pentru ca sa se inalte iar paduri in aceste zone, unde s-au taiat copacii in mod salbatic si nu s-a plantat nici unul in loc? Pedeapsa este ca fara un control silvic sever, muntii vor veni la vale. Se da vina pe saracie si ca amarâtii din zona nu au alta ocupatie decât sa “rada” padurea dar legislatia rea, inconstienta oamenilor si interesul unor firme care fac zeci de mii de euro din lemn au facut ca padurile din zona sa dispara”. Imaginile intâlnite de catre alpinistii onesteni sunt cutremuratoare: copaci taiati de la o jumatate de metru ori un metru de la radacina in sus, numeroase cioturi si buturugi, copaci rupti la doborârea altor copaci, ramuri si crengi ce inchid cararile. Prin paduri se vad noi drumuri forestiere,semn ca inca se mai taie din afundul pârâurilor ori aproape de crestele muntilor. Gheorghe Istrate ne-a mai declarat:”Printr-o campanie eficienta, organizatiile non - guvernamentale recunoscute cu succese in activitatea de protectie a mediului isi pot aduce si ele sprijinul pentru oprirea taierii copacilor. In iarna anului 2006 noi am lansat Programul “SOS - Valea Trotusului- Salvati padurea!”, dar acesta nu a avut efectul scontat. Valea Trotusului devine o vale care nu mai are nici un copac pe malurile sale si prin locurile pe care le strabate”. Demn de mentionat este faptul ca oamenii de aici de pe Valea Muntelui, devenita “Vale a Plângerii”, nu mai au mijloace de trai si recurg la furturile de lemne din padure. Pentru ei trebuiesc gasite solutii de a se crea locuri de munca in zona, pentru ca datorita inchiderii minelor de carbune de la Comanesti, a inchiderii fabricilor din zona, tinerii au plecat in strainatate iar localnicii trebuie sa aiba alimente ce pune pe masa, sa isi intretina familiile si sa isi dea copiii la scoli. In localitatile din aceasta zona a Vaii Trotusului, in anul 2000 erau peste 150 de gatere de taiat lemne iar in anul 2006 numarul gaterelor era de 339, un numar de 211 dintre ele fiind neautorizate.