Grazi Massafera: Travestitii m-au invatat cum sa ma fac frumoasa
August 20, 2008
<!– /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:”"; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} –>
Este greu de spus care constituie cel mai bun sistem de referinta pentru a aprecia frumusetea celor din jur. Unele dive prefera sa isi caute puncte de reper in vedetele din alte vremuri, altele, in colegele lor mai cunoscute si cu priza la public. Si incearca sa se inspire din stilul acestora. Uneori au succes, alteori nu, si in acest ultim caz cauta inspiratia in alta parte. Actrita braziliana Grazi Massafera nu a parut sa aiba probleme cu lookul apetisant. Admirata si dorita, frumoasa din tara cafelei a uimit prin alegerea unui stil inedit, care a avut priza la public. Originalitate? Nu. Dar interesant este de unde s-a inspirat iepurasul Playboy. Si socant, pentru ca ea si-a ales ca punct de referinta felul in care se imbraca si se machiaza travestitii din Jacarezinho. „Mi se spune ca sunt frumoasa, dar sistemul de referinta pentru cum arat sunt travestitii din orasul meu. De la ei am invatat cum sa imi pensez sprâncenele si sa le conturez”, a dezvaluit Grazielli. Iar invataturile divei nu s-au oprit aici. Inca din copilarie, ea a decis sa fie mândra ca respectivii travestiti. Bine ca s-a oprit doar la atât! Parca ar fi fost pacat sa piarda barbatii din Brazilia o asa frumusete, tentata de vreo operatie de schimbare de sex sau de iubire cu alte femei. Din fericire, Grazi a devenit un sex simbol „normal”. A luat de la travestiti doar ce era bun…
Masinile vechi le-au luat fata celor noi
August 20, 2008
Piata auto din România a suferit, in acest an, transformari spectaculoase. In primul rând, datorita faptului ca nu se mai vând atât de multe masini noi ca in anii precedenti, ba dimpotriva, pe acest segment s-a inregistrat o scadere de 1,8 la suta, pentru prima data in ultimii ani.
Concret, in primele luni din 2008, s-au vândut 174.480 masini noi fata de 177.685 livrate intre ianuarie si iulie 2008. Chiar daca nu este in cel mai bun an din punct de vedere al performantelor in vânzari, Dacia a inregistrat, totusi, o crestere de 12,2 la suta. Din cele 161.193 unitati produse, 60 la suta au plecat la export (crestere de 39 la suta). In ceea ce priveste importul de autovehicule, aici a fost inregistrata o crestere de abia 12,7 la suta (si asta datorita vehiculelor comerciale) fata de 55 la suta, anul trecut). La autoturisme, cresterea a fost de numai 10,1 la suta.
Dacia se tine bine
Pe marci, Dacia ramâne lider, cu 54.632 masini vândute. In top urmeaza Renault (15.881), Skoda (15.361), Ford (14.555) si Volkswagen (14.436).
In ierarhia pe marci, tot Dacia conduce, urmata de Skoda (15.271), Renault (12.994), Volkswagen (12.202) si Ford (11.369). Cele mai mari cresteri continua sa le inregistreze marcile noneuropene: Mazda (436 la suta), KIA (369 la suta), Dodge (182 la suta), Maserati (155 la suta), Jaguar (141 la suta), Cadillac (130 la suta). Scaderi au inregistrat Daewoo (-39 al suta), SsangYong (-34 la suta), Chrysler (-32 la suta), Citroën (-25 la suta), Renault (-24 la suta), Lada (-22 la suta), Alfa Romeo (-19 la suta). Din punct de vedere al motorizarilor, iarasi avem de-a face cu o modificare in evolutia vânzarilor si este posibil ca, in viitor, sa creasca si mai mult cererea pentru motoarele diesel, având in vedere politica UE privind limitarea emisiei de CO2. Aceeasi politica se regaseste de altfel si in formula taxei pe poluare din România - emisia specifica de CO2 a motoarelor diesel este mai redusa decât cea a motoarelor pe benzina. In fine, noile valori ale taxei pe poluare, care, de la 1 iulie 2008, sunt mai mari pentru autoturismele noi si mai reduse pentru cele rulate sunt principala cauza a schimbarilor radicale produse pe piata auto din 2008.
Voturile ortacilor, scoase la mezat de Marin Condescu
August 20, 2008
<!– /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:”"; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} –>
Bosul minerilor, Marin Condescu, vrea sa negocieze cu partidele politice voturile baiesilor. Seful Federatiei Nationale Mine Energie (FNME) se lauda cu o zestre bogata: un segment electoral format din peste 65.000 de mineri. Practic, cine se va intelege cu Condescu va coordona mineritul si energia. Sindicatele minerilor isi vor alege acel stapân care va include in programul lui de guvernare cât mai multe din revendicarile FNME. “Negociem cu oricine, nu avem prejudecati, negociem cu toate partidele care pot, in urma alegerilor, sa fie la guvernare”, spune Condescu. Nu toate partidele din Gorj fac insa coada la usa sa. Cum ar fi liberalii, al caror presedintele la nivel gorjean, Dan Ilie Morega, respinge orice discutie cu seful FNME. Condescu a spus ca, in vederea alegerilor parlamentare din toamna, “negociem cu toate partidele care pot forma Guvernul” sprijinirea acestora in campanie. Liderul FNME a mentionat ca nu va intra in hora alegerilor oricum, ci doar daca ii sunt indeplinite anumite conditii. “Vom incheia un protocol de sustinere cu acele partide care in programul lor de guvernare au prinse câteva probleme ale industriei miniere”, a declarat Condescu, potrivit caruia, daca viitorul guvern va fi format dintr-o alianta de partide, “coordonarea sectorului minier si energetic va apartine partidului cu care se incheie protocolul”. “Ne-am asigurat ca, in caz de alianta, cei cu care negociem isi vor lua angajamentul ca pastreaza acel minister care raspunde de acest sector (minier, n.r.)”, a spus presedintele FNME. Intrebat când sunt programate negocierile, Condescu a spus ca nu stie, pentru ca el a trimis cerintele sindicatelor si acum asteapta partidele sa il contacteze.
Acord nou, cerinte vechi
Prima si cea mai importanta dintre revendicarile lui Condescu este “organizarea producatorilor de carbune din Oltenia si Valea Jiului in doua complexuri energetice”. Ideea lui Condescu arata astfel: Complexul Energetic Oltenia - compus din toate exploatarile miniere din Gorj, Vâlcea, Mehedinti, termocentralele Turceni, Rovinari, Craiova si o hidrocentrala de 250 MW - si Complexul Energetic Valea Jiului, compus din Compania Nationala a Huilei (restructurata), termocentralele Paroseni si Mintia si o hidrocentrala.
Pe lista cerintelor FNME se mai numara “sprijinirea construirii de noi grupuri energetice in Oltenia, la Plopsoru si Motru”, acordarea de licente de exploatare pe 50 de ani in perimetrele miniere din Oltenia “fiindca acum nimeni nu vine sa investeasca stiind ca la anul nu are unde sa exploateze carbunele”, o lege a exproprierilor pentru utilitate publica si reglementarea proprietatii in domeniu si aprobarea prin lege a unui program social privind pensionarile si grupurile de munca ale sindicalistilor. “Acestea sunt problemele minime care sa fie prinse in programele economice ale partidelor”. “Nu stiu cu cine vom negocia.”
Cârciumaru vede o colaborare constructiva
Presedintele filialei judetene a PSD Gorj, Florin Cârciumaru, a spus ca, “oficial, pe linie de partid, nu ne-am intâlnit cu toti odata, dar eu am discutat de multe ori cu dânsul (cu Marin Condescu, n.r.) si astept sa stabileasca data la care sa ne intâlnim”. Referitor la revendicarile cerute de acesta, liderul social-democratilor gorjeni a spus ca “PSD-ul a discutat de foarte multe ori despre aceasta strategie, noi l-am sustinut in toate revendicarile, in toate propunerile, dar se pare ca nu a fost ascultat pâna acum de cine trebuie si noi suntem lânga dânsul. Noi vedem o colaborare constructiva”. Pe Cârciumaru si pe Condescu ii leaga mai multe activitati in domeniul sportiv.
Morega: este un cioban fara oi
Presedintele PNL Gorj, Dan Ilie Morega, nici nu a vrut sa auda despre o colaborare. “Este ca un cioban fara oi”, l-a caracterizat Morega pe sindicalistul Condescu, adaugând ca dorinta acestuia privind aparitia unei termocentrale la Plopsoru este “o chestiune aberanta si stupida”. Liderul PNL Gorj ar discuta insa cu “liderii mai mici” de sindicate. “Noi nu am luat parte la niciun fel de intâlnire si in mod sigur ca nici nu vom participa la niciun fel de intâlnire cu domnul Condescu”, a spus Morega. Acesta a adaugat ca liderul FNME “face promisiuni hazarde in mod sigur PSD-ului sau PDL-ului. Eu as vrea sa va dau un exemplu. La alegerile pe care le-a câstigat Alianta cu Traian Basescu. El a mers cu PSD si pe urma a intors foaia si a spus ca el a fost de la inceput cu PD-ul”. Morega a mentionat ca “cineva e nebun daca crede ca la nivel national sau la nivel judetean vorbeste cu un lider de sindicat si rezolva problemele si spune ca minerii sunt cu el, pentru ca fiecare muncitor sau inginer este un om care gândeste politic si nu il poate controla nimeni, el voteaza cum i-a fost intr-o guvernare sau alta”.
Berceanu este ponderat
Intrebat cum vede PD-L anuntul lui Condescu, senatorul democrat-liberal Radu Berceanu (familiarizat cu aspectele politico-economice din judetului Gorj, n.r.) a spus ca “eu cred ca nu e niciun fel de problema”. “Discutiile care vor fi la primul nivel, acolo, la nivel judetean, vor fi cu conducerea interimara” si, daca se va ajunge la o intelegere, “sunt convins ca domnul Condescu va dori sa discute la nivel central programul de guvernare”.
Informatia Bacaului iti (re)cunoaste orasul/Prima incercare de plagiat Bacau
August 20, 2008
Pâna la 1868 nu era librarie in oras. Cartile trebuitoare pentru elevii din scoli se aduceau de la librariile din Iasi ori din Bucuresti de catre directorii de scoli sau de vreo unul din profesori, care le vindeau, ulterior elevilor.
H. Margulius infiinteaza la 1868 cea dintâi librarie. Fondul acesteia era alcatuit, in mare parte, din cartile de scoala si toate cele necesare scolarului. Tot atunci apare, din initiativa aceluiasi Margulius, o legatorie de carti , insa tot cam primitiva.
Câtiva ani mai târziu, “pe la 1875 negustorul Ioan Bâcu, deschise o mica librarioara in coltul strazii ce duce la biserica catolica si o puse sub conducerea unui ucenic al lui, Pascal Anghelescu. Mergea binisor. Venind trupa româna de operete, Pascal Anghelescu a crezut cae bine sa faca negustorie pe seama sa. Având un exemplar din libretul operetei a dat la o tipografie si i-a tiparit 1000 exemplare, pe care le vindea cu un leu. Aflând despre aceasta Capitanul Bengescu, traducatorul libretului, veni in Bacau si voi a face proces de daune stapânului Ioan Bâcu. Puindu-se la mijloc alte persoane, se invoira si Bâcu plati capitanului 1000 de lei, dar inchise si libraria” (Costache Radu).
Asa avea Bacaul sa cunoasca prima incercare de plagiat, din multe altele ce-i vor urma…
Bac-ul, dupa prima proba
August 20, 2008
Sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat din acest an a debutat luni, 18 august, cu proba orala la Limba si literatura româna. Din cei 269 de candidati inscrisi, de la cele trei forme de invatamânt (zi, seral si frecventa redusa), doar 231 dintre ei s-au prezentat la examen. In urma probei A, nu a existat niciun caz de respingere sau eliminare din examen, toti cei 231 de candidati fiind admisi.
Rezultatele, pe medii, dupa aceasta prima zi sunt urmatoarele: un singur candidat cu nota intre 5 si 5.99, 23 de candidati cu note cuprinse intre nota 6 si 6.99, 60 de candidati cu note intre 7 si 7.99, 102 candidati cu note intre 8 si 8.99, 38 de candidati au reusit sa obtina note intre 9 si 9.99, in timp ce doar 7 elevi au luat nota maxima.
Având in vedere ca in judetul Bacau nu sunt cazuri de absolventi de liceu care sa sustina examen oral la limba si literatura materna, elevii bacauani au avut pauza de o zi, examenul de Bacalaureat continuând astazi cu proba orala la Limba si literatura moderna.
Programul de modernizare continuua
August 20, 2008
Primaria municipiului Bacau continua programul de modernizare a tuturor strazilor din Bacau. Demarat in anul 2006, in cadrul acestui program, pâna in prezent, au fost modernizate sau se afla in diferite faze de executie, cu retea de apa, retea de canalizare si asfaltare, mai mult de jumatate din cele 136 de strazi balastate. Read more
Câta ignoranta, atâta trufie
August 20, 2008
Atunci când te preocupa invatamântul si cultura unui oras, când scrii despre ele si, in plus, esti suficient de naiv incât sa pui suflet in ceea ce faci, taman in acele momente ai parte de surprize dintre cele mai variate. Asa mi s-a intâmplat zilele trecute, când vârât intr-o discutie despre incalzirea globala si modul in care veveritele din Sussex o influenteaza, pe scurt despre nimic, dar asta cu importanta celui care dezbate pe tema noii ordini mondiale; ei bine, in aceste conditii un anumit director de ziar local, aflându-mi desantatele preocupari (specifice unui redactor, responsabil cu pagina de invatamânt si cultura a unui cotidian) mi-a replicat scurt si plin de condescendenta: “Dar cine mai este interesat de invatamânt si cultura… in Bacau?”. Blocat, stupefiat, naucit de fumigena urât mirositoare pe care mi-o aruncase individul in fata am inceput sa-mi caut orgoliul don quijotesc, pierdut printre cuvintele suierate ale convivului meu. Tot din aceeasi convivialitate despre care am vorbit, cred ca m-am abtinut sa nu-mi revars frustrarea pe care astfel de sacrificati pe altarul stirilor senzationale si reportajelor incendiare o creeaza unuia ca mine. Trebuie sa recunosc si impreuna cu mine toti cei care isi traseaza sau au trasate, ca sarcini, realizarea unei pagini de invatamânt si cultura, ca suntem mereu condamnati sa traim in umbra cadavrelor dezgropate in centrul orasului si a degustarilor prezidentiale din supa sinistratilor. Dar aceste lucruri nu constituie o problema, ele sunt aspecte ale vietii sociale cu care te obisnuiesti sa traiesti, ca intr-o simbioza in care organismul viu il hraneste pe cel muribund, primind in schimb binecuvântatul venin al eliberarii. Noi, cei care ne indeletnicim cu aceste “futilitati intelectualiste” care “nu mai intereseaza pe nimeni”, nu rasturnam sisteme si nu prognozam sfârsitul lumii, dar ne dam toata silinta in a resuscita plamânii “aprinsi” ai societatii, oferindu-le o gura de aer proaspat. De aceea, “marele” director de brosurica saptamânala trebuie sa inteleaga, inainte de toate, un singur lucru. Chiar si la nivelul lui, chipurile, de prieten al verbului avem nevoie de invatamânt si cultura macar din respect pentru limba pe care o vorbim si spatiul in care fiintam, ca sa nu mai vorbim de artizanii presei locale, care pun virgula intre subiect si predicat, pentru ca, la un moment dat, nici ei nu au considerat ca mai intereseaza pe cineva invatamântul si cultura…
PSD, cu fundul in doua luntrii
August 20, 2008
Dupa ce s-au folosit de ea in cazurile lui Adrian Nastase si Miron Mitrea, pesedistii cer acum ridicarea imunitatii parlamentare. Reprezentantii Partidului Social Democrat din Bacau sunt de acord cu propunerea lui Geoana si nu li se pare nimic lipsit de principiu.
Mircea Geoana a anuntat la sfârsitul saptamânii trecute ca va cere modificarea Constitutiei si ridicarea imunitatii parlamentare pentru presedinte, senatori si deputati. Asta dupa ce deputatii PSD au votat saptamâna trecuta impotriva trimiterii in judecata a lui Adrian Nastase si Miron Mitrea. Read more
Petrecere la CIAPD Comanesti
August 20, 2008
Angajatii Centrului pentru Ingrijirea Persoanelor cu Dizabilitati (CIPAD) Comanesti au sarbatorit ieri onomasticile beneficiarilor aflati in ingrijirea lor. Trei dintre pacientii centrului, care isi sarbatoresc ziua de nastere in aceasta luna, au avut parte de o petrecere comuna, cu tort, lumânari, muzica si dans. CIAPD Comanesti si-a creat o traditie in acest sens, in fiecare luna fiind sarbatoare in mica familie comanesteana.
Industria de imbracaminte duce lipsa de lucratori
August 20, 2008
Raportul periodic oferit de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau arata ca bacauanii nu se inghesuie sa ocupe locurile disponibile in industria confectiilor de imbracaminte. Astfel, 120 de locuri de munca ramân neocupate, patronii preferând sa aduca muncitori din alte tari, care sunt multumiti de conditiile si salariile oferite. Alte locuri de munca oferite de angajatorii bacauani sunt in domeniul constructiilor, unde se cauta fierari betonisti si sudori, in aceste meserii fiind peste 20 de cereri. O surpriza a ofertei locurilor de munca, ale lunii august, vine din partea agentilor economici care doresc sa angajeze vânzatori. Astfel, in aceasta perioada, exista 13 oferte in acest sens. La polul opus se afla ofertele pentru posturile de secretar, gestionar sau cosmetician, cu numai câte un loc de fiecare. Pentru mai multe informatii vizitati site-ul AJOFM Bacau sau mergeti la sediul agentiei.
Modernizari la Colegiul Tehnic “Petru Poni” din Onesti
August 20, 2008
<!– /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:”"; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} –>
La Colegiul Tehnic “Petru Poni” din Onesti se lucreaza in ritm intens la modernizarea corpului D (fost camin internat). Directorul Colegiului Tehnic ” Petru Poni”, prof. Danut Oprea, ne-a declarat: “Dupa ce au fost finalizate spatiile destinate invatamântului, care se afla la parter si la primul etaj, realizându-se un numar de 17 sali de clasa, acum au demarat in forta lucrarile la etajele superioare ale cladirii, unde vor fi amenajate spatii pentru cazarea tinerilor. Cu sprijinul Primariei Onesti speram ca pâna la 10 septembrie sa fie executat si mobilierul pentru aceste spatii de invatamânt, având promisiuni in acest sens. Suntem obligati sa actionam rapid si eficient pentru ca la inceperea anului scolar toate salile de clasa sa aiba mobilierul adecvat”. In aceste zile, Colegiul Tehnic “Petru Poni” din Onesti este centru unic de examinare in sesiunea a doua (august 2008) a examenului de Bacalaureat de pe toata valea Trotusului.
Numar de casatorii record in weekend-ul care a trecut
August 20, 2008
<!– /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:”"; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; text-autospace:none; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} –>
Sute de tineri bacauani au luat cu asalt sediul Starii Civile din Bacau, in dorinta de a-si oficializa relatiile. Inca de la ora sapte dimineata ofiterii Starii Civile au fost prezenti la datorie pentru a-i casatori pe bacauanii aflati la inceput de drum. “Majoritatea lucreaza in strainatate, au timp mai putin, drept pentru care vor o programare cât mai rapida. Valul acesta va tine, se pare, pâna la jumatatea lunii septembrie, când tinerii se intorc peste hotare”, a declarat Dumitru Popa, sef al Serviciului Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor. Weekend-ul acesta s-a inregistrat un numar record de casatorii, 116 la numar, fiind cel mai aglomerat din acest an. Spre deosebire de alte perioade ale anului, când sunt fie opt pâna la zece oficializari in perioada de post, sau intre 30-40 in perioada “normala” a anului, vara reprezentând pentru ofiterii Starii Civile o perioada de supraaglomerare.
Biblioteci comuniste ingropate in capitalism
August 20, 2008
Publicului bacauan le sunt cunoscute, indeosebi, sub denumirea de “biblioteci de cartier”. Ce sunt ele, de fapt? Filiale ale Bibliotecii Judetene “C. Sturdza”, finantate de Consiliul Judetean, aflate, la ora actuala, intr-o teribila zbatere, chinuindu-se din rasputeri sa respire artificial pentru si prin cei câtiva cititori care le mai calca pragul. In Bacau mai exista 3 astfel de biblioteci de cartier: pe strada Energiei, Stefan cel Mare si Filiala Bicaz. Cum se prezinta ele si care este atmosfera in cadrul acestor “vizuini de hârtie”? Pentru unii, poate parea normala, pentru altii, mai pesimisti din fire, concluziile nu sunt deloc imbucuratoare.
Inainte de ‘89 aceste filiale ale Bibliotecii Judetene aveau un rol destul de insemnat. Comunistii, care-si propusesera sa faca din locuitorii tarii, cu precadere din exponentii clasei muncitoare, figuri exemplare ale trotkismului si marxismului, au incropit la repezeala astfel de centre de lectura, la care sa aiba acces toti reprezentantii maselor. Asa au aparut bibliotecile de cartier care, odata cu tavalugul capitalist si revolutionarele descoperiri din tehnologie, au pierdut tot mai mult teren, atât la propriu cât si la figurat, ajungând acum niste aratari induiosatoare, cel putin in exerior, pe care orice fond de carte, oricât de bogat ar fi el, nu pare sa mai reuseasca a le salva.
Usi metalice si ferestre zabrelite
Am luat la pas Bacaul in cautarea a ceea ce ar fi trebuit sa fie adevarate bastioane ale culturii si bunului simt. Daca ai curiozitatea sa le cauti, inarmându-te cu singura informatie a numelui strazii unde acestea sunt amplasate, aventura iti este garantata. Oamenii, vecini de ani de zile ai “bibliotecilor de cartier”, dau neputinciosi din umeri atunci când incerci sa ceri o referinta. “Locuiesc de mic pe aceasta strada si nu stiu nimic de existenta vreunei biblioteci” este raspunsul general la care te poti astepta. In cele din urma, inarmat cu ambitie, rabdare si disponibilitate la efort, gasesti “comoara lui Ali-Baba”. Intre o casa de schimb valutar si o scara de bloc isi afla locul si biblioteca. Vazând literele albe, scrise pe fondul albastru spalacit, de pe bucata de tabla pusa acolo ca singura dovada a propriei existentei, te incearca dubiile atunci când dai sa pasesti inantru. Esti intâmpinat de raceala usilor grele de metal si a ferestrelor temeinic zabrelite. Nu poti sa nu te intrebi de curajul pe care il au micii cititori sa intre in acest spatiu si, dintr-o data, nu te mai mira nici ignoranta celor care au trecut de atâtea ori pe lânga o biblioteca fara a avea habar de acest lucru.
Dintre cele trei biblioteci de cartier ale orasului nostru, cea mai privilegiata pare filiala amplasata pe strada Energiei. Aceasta, mai nou, are si acces la internet, asta chiar daca exista un singur calculator pus la dispozitia cititorilor. Ni se transmite ca, in scurt timp, se vor aduce noi calculatoare pentru micii cititori ai bibliotecii, care intelegem ca sunt vizitatorii fideli ai bibliotecii.
Nu la fel stau lucrurile in cazul Filialei Bicaz a Bibliotecii Judetene “C. Sturdza”. Aici investitiile au fost minime de-a lungul timpului, in conditiile in care acesta este singurul spatiu cumparat de care dispune fondul de carte al Bibliotecii Judetene, restul fiind obtinut prin inchiriere. Undeva ascunsa, pe o straduta laturalnica, cu zabrele la ferestre, biblioteca de pe strada Bicaz iti inspira multe lucruri, mai putin pofta de lectura. La intrare esti primit de vocea binevoitoare a bibliotecarei Cornelia Obreja, de 9 ani responsabila cu aceasta filiala de peste podul Narcisa. “Când am venit eu prima data aici aveam de zece ori mai multi cititori decât acum. De o bucata de vreme, la concurenta cu internetul si televizorul, biblioteca nu mai este atât de mult frecventata. Cititorii, atâti cât sunt, mai vin aici pentru a nu bate drumul pâna in centru. Dar asta doar de la blocurile din imediata noastra apropiere, restul nici nu cred ca stiu de existenta bibliotecii de aici. Ne lipseste foarte mult promovarea”, a sustinut Cornelia Obreja.
Vara, in acest spatiu zgârcit ca intindere, atmosfera este sufocanta, iarna incaperea este insuficient incalzita, iar investitiile, in afara câtorva volume, sunt minime.
Concluzie
Povestea trista a bibliotecilor de cartier nu se opreste aici. Pe lânga numarul din ce in ce mai mic de cititori si lipsa unei promovari, de orice fel, te izbesti si de reticenta persoanelor antrenate in acest sistem. La Biblioteca Judeteana “C. Sturdza” nu ti se poate oferi o statistica clara cu numarul de cititori care mai frecventeaza micile “vizuini de hârtie”. Totul este zugravit in culori vesele, optimiste. Ii intrebi de mersul celor 3 cenusarese, surori mai mici si extrem de vitregite ale bibliotecii mari si primesti raspunsuri hotarâte, menite sa te convinga din start. Iti vorbesc despre evenimete si expozitii, totul e lapte si miere. Confruntat, insa, cu realitatea de la fata locului dai peste metal si zabrele, un spatiu mult prea strâmt pentru actiunile si evenimentele despre care ni se tot spune, singurul lucru ce mai corecteaza putin drama acestei povesti, incercând sa-i dea o poleiala de final fericit, fiind mirosul puternic si reconfortant de carte. Suficient sa salveze aceste “biblioteci de cartier”, pe cale de disparitie? Ramâne de vazut…
