Intre Mozart si Adi de Vito
August 27, 2008
Bacaul este un oras cu personalitate culturala. Da. Se asculta de la “Actiune” a lui Vali Vijelie pâna la Simfonia 40 in si bemol minor de Wolfgang Amadeus Mozart. Daca tot am postulat premisele majore, ca polis-ul nostru are identitate culturala, merita sa fim fideli discursului si sa demonstram afirmatia. Parcul “Cancicov” se destinde cu inteligenta arhitectonica a Muzeului de Stiinte ale Naturii, dar si cu biblioteca judeteana ce primeste zilnic peste 200 de cititori. Uneori cei care mai cred in beneficiul cultural cules din citit se mai gândesc si la câte o lansare de carte. Probabil, pentru momentul “Bacaul 600″, se vor marca secventele culturale chiar in mijlocul cartilor cu certitudinea ca ne vom molipsi de necesitatea cunoasterii. Traversam ceva intersectii pâna la Casa de Cultura a Sindicatelor “Vasile Alecsandri”. De fapt, aici este un cosmopolit de cultura locala. De ce? Pentru ca functioneaza, sometimes, cursurile unor facultati, sunt sedii ale unor firme de asigurari si prestari servicii. Singurul stilet al culturii sta in teaca bibliotecii “Vasile Sporici” despre care, in 2006 si in 2007, bacauanii au auzit de ea prin doua evenimente editoriale de amploare. Stiati cumva ca, odinioara, Teatrul Dramatic “George Bacovia” isi lansa in târg fascicule culturale? Ca asa cunosteam despre viitoarele stagiuni, dar si despre biografia unor reprezentanti ai genului (Stelian Preda, Doina Iacob, Constanta Zmeu, regretatul Mircea Bellu). Sunt convins de faptul ca si astazi s-ar face multe pentru educatia noastra in ceea ce inseamna genul dramatic. Dar cum banul decide… Ne mândrim cu Ateneul Bacau. Nu se mai practica stilul cu distributia abonamentelor saptamânale pentru concertele tip lectie. Când cineva cu staif isi mai vrea propriul sau Pygmalion prins intre pixelii cu perenitate, inchiriaza spatiul destinat muzicii simfonice. Nu putem sa ii omitem pe vigilentii in istoria artelor plastice. Gratie lor, spatiile din cladirea Centrului International “George Apostu” devine primitoare pentru bacauani si nu doar pentru ei, atunci când pictura pastreaza esenta Universului. Apropo, am vazut un afis cu poza unor exponenti ai neoculturii, Cas, Salam, Cabanos si Ridiche Neagra. Le vreti si adresele? La cât se asculta Adi de Vito in Bacau, spun ca este o idee geniala.
Perspective de creare a sectiei de istorie contemporana la Muzeul de Istorie al municipiului Onesti
August 27, 2008
Istoria, “martorul care confirma trecerea timpului, ilumineaza realitatea, vitalizeaza memoria si ofera calauzire in viata de fiecare zi” (dupa cum insemna, cu milenii in urma, Cicero), aduce noi marturii ale trecutului de pe meleagurile trotusene, la Muzeul de Istorie din Onesti. Recent, Primaria Onesti a achizitionat doua tunuri din cel de-al Doilea Razboi Mondial, urmând ca alte doua tunuri sa strajuiasca la “Pantheonul Eroilor”, cum se doreste a deveni Monumentul “Regina Maria” (aflat in apropierea noului sediu al primariei). Pentru pasionatii istoriei din municipiul de pe Trotus, Muzeul de Istorie din Onesti este institutia care are o deschidere deosebita pentru tot ceea ce “aduna ecouri” ale drumului de veacuri a neamului românesc. In spatiul primitor al acestei institutii muzeale se afla marturii ale istoriei, din cele mai vechi timpuri precum si expozitii ce reliefeaza evenimentele cruciale care au avut loc pe aceste meleaguri. Astfel, odata cu vizitarea expozitiei permanente de istorie si arheologie, numita “Valori patrimoniale din depresiunea Onesti”, vizitatorii pot intâlni si o expozitie cu fotografii inedite realizate in timpul luptelor care au avut loc in zona Oituz - Tg. Ocna - Ciresoaia, in marile inclestari cu armata germana din timpul Primului Razboi Mondial. De asemenea, la loc de cinste se afla si un panou cu veteranii de razboi din Onesti, care au luptat cu onoare si prestigiu pe fronturile razboiului din perioada 1940 - 1944. Vizitând spatiul expozitional al Muzeului de Istorie din Onesti (in care se afla si documentul cu prima atestare documentara a localitatii, la 14 decembrie 1458), regasesti, ca intr-o balanta, adevarul marturiilor a doua personalitati care considerau ca “istoria este singurul laborator pe care il avem pentru a testa consecintele gândirii” (E. Gilson) iar “scopul istoriei il constituie cunoasterea dezvoltarii omenirii” (Lev Tolstoi). Muzeul de Istorie al municipiului Onesti doreste sa organizeze in spatiul expozitional si o sectie de istorie contemporana. Directorul institutiei muzeale onestene, dr. Ioan Vasiliu, ne-a declarat: “Pentru organizarea sectiei de istorie contemporana avem nevoie de exponate si marturii dintre cele doua razboaie mondiale, inainte de a fi declarat ca oras Onestiul. Vrem sa aratam cum a fost aceasta localitate si cum a evoluat ea dupa anul 1944. Cei care au asemenea obiecte din perioada mentionata se pot adresa la Muzeul de Istorie aflat pe B-dul Republicii. Demn de mentionat este faptul ca noi am cercetat numeroase documente ale epocii dar la Onesti s-a intâmplat un lucru inedit. Din arhiva Primariei Onesti multe documente nu se mai gasesc deoarece, din lipsa de hârtie, dupa razboiul din 1944, au fost facute pe spatele celor vechi” Indemnul de a cauta marturii care sa ateste viata din vatra satului Onesti, cunoscut târg si pentru locuitorii din imprejurimi, aduc mai aproape citeva gânduri insemnate de catre Mihai Eminescu:” De ce n-am aminti cu iubire trecutul? Precum lumina unor stele ce s-au stins de mult, calatoreste inca in univers, incât raza ajunge ochiul nostru intr-un timp in care steaua ce au revarsat-o nu mai exista, astfel din zarea trecutului mai ajunge o raza de glorie pâna la noi, pe când cauza acestei straluciri, taria sufleteasca, credinta si abnegatiunea nu mai sunt”. Un lucru demn de remarcat este dat de faptul ca Muzeul de Istorie din Onesti este deschis in fiecare zi a saptamânii, in zilele de luni - vineri intre orele 9 - 17 iar sâmbata si duminica, intre orele 9 - 13.
Rechizitele cad greu la buzunar
August 27, 2008
A ramas mai putin de o luna pâna la debutul noului an scolar, asa ca in marile magazine a inceput febra cumparaturilor de rechizite scolare. Atât in hipermarketuri cât si in librarii, ofertele de anul acesta sunt foarte variate. Pentru toate buzunarele si mofturile.
Pentru boboceii care vor intra pentru prima oara pe portile scolii au inceput emotiile si agitatia, iar pentru parinti a inceput fuga dupa rechizite. In librarii, precum si in hipermarketuri, rechizitele sunt de toate pentru toti. Simple, colorate, sclipitoare, de la banalele caiete de matematica A5 pâna la cele A4, cu personaje din desene animate, vor putea satisface gusturile fiecarui elev, dar vor face o gaura adânca in buzunarele parintilor. Totusi, inainte de a porni la vânatoare de caiete, invatatorii le recomanda parintilor sa discute pentru a stabili exact de ce anume are nevoie copilul in primul an scolar. “Niciun invatator nu va cere acelasi lucru. Fiecare parinte trebuie sa cumpere rechizite in functie de lucrurile pe care dascalul doreste sa se axeze”, ne-a declarat Anca Dobre, invatatoare. Orientativ, insa, exista câteva lucruri de baza care nu trebuie sa lipseasca din ghiozdanul niciunui elev. Astfel, el ar avea nevoie de caiete tip si de matematica, bloc de desen, acuarele si pensule, un penar echipat cu pixuri, creioane, carioci si creioane colorate, caiete de biologie, plastilina, betisoare, guma de sters si ascutitoare. De asemenea, sunt indispensabile si uneltele pentru orele de lucru manual: hârtie glasata, foarfece si lipici.
Cât ne costa?
Pretul unui caiet porneste de la 60 de bani in sus. Pixuri se gasesc de toate felurile, de la 5 bani. Un set de carioci costa aproximativ 4 lei, unul de creioane colorate aproape 3 lei, un bloc de desen mare costa in medie 15 lei si acuarelele se gasesc de la 8 lei in sus. O rigla poate fi achizitionata cu 3 lei, iar o trusa speciala pentru matematica costa 30 de lei. Ascutitoarele si gumele de sters sunt destul de ieftine, ajungând chiar si sub un leu, iar un penar costa de la 5 lei in sus, in functie de cât de “dotat” este. Printre cele mai scumpe achizitii se afla ghiozdanul. Aici, imaginatia producatorilor a fost bogata, oferta de anul acesta depasind cu mult asteptarile chiar si celor mai rasfatati copii. Numai ca si preturile sunt pe masura. Peste 80 de lei unul relativ simplu, pe când pretul unui ghiozdan frumos colorat putând fi chiar triplu. Sa nu uitam de caietele speciale, care costa in jur de 7-8 lei pentru fiecare materie. Ramâne la latitudinea invatatorului câte comanda. Mai e nevoie si de carti de colorat si de citit. Una peste alta, parintii trebuie sa scoata peste 200 de lei din buzunare pentru a le asigura copiilor minimul necesar. Si asta in conditiile in care salariul minim pe economie este de doar 500 lei.
