Biblioteci comuniste ingropate in capitalism
20 August 2008
Publicului bacauan le sunt cunoscute, indeosebi, sub denumirea de “biblioteci de cartier”. Ce sunt ele, de fapt? Filiale ale Bibliotecii Judetene “C. Sturdza”, finantate de Consiliul Judetean, aflate, la ora actuala, intr-o teribila zbatere, chinuindu-se din rasputeri sa respire artificial pentru si prin cei câtiva cititori care le mai calca pragul. In Bacau mai exista 3 astfel de biblioteci de cartier: pe strada Energiei, Stefan cel Mare si Filiala Bicaz. Cum se prezinta ele si care este atmosfera in cadrul acestor “vizuini de hârtie”? Pentru unii, poate parea normala, pentru altii, mai pesimisti din fire, concluziile nu sunt deloc imbucuratoare.
Inainte de ‘89 aceste filiale ale Bibliotecii Judetene aveau un rol destul de insemnat. Comunistii, care-si propusesera sa faca din locuitorii tarii, cu precadere din exponentii clasei muncitoare, figuri exemplare ale trotkismului si marxismului, au incropit la repezeala astfel de centre de lectura, la care sa aiba acces toti reprezentantii maselor. Asa au aparut bibliotecile de cartier care, odata cu tavalugul capitalist si revolutionarele descoperiri din tehnologie, au pierdut tot mai mult teren, atât la propriu cât si la figurat, ajungând acum niste aratari induiosatoare, cel putin in exerior, pe care orice fond de carte, oricât de bogat ar fi el, nu pare sa mai reuseasca a le salva.
Usi metalice si ferestre zabrelite
Am luat la pas Bacaul in cautarea a ceea ce ar fi trebuit sa fie adevarate bastioane ale culturii si bunului simt. Daca ai curiozitatea sa le cauti, inarmându-te cu singura informatie a numelui strazii unde acestea sunt amplasate, aventura iti este garantata. Oamenii, vecini de ani de zile ai “bibliotecilor de cartier”, dau neputinciosi din umeri atunci când incerci sa ceri o referinta. “Locuiesc de mic pe aceasta strada si nu stiu nimic de existenta vreunei biblioteci” este raspunsul general la care te poti astepta. In cele din urma, inarmat cu ambitie, rabdare si disponibilitate la efort, gasesti “comoara lui Ali-Baba”. Intre o casa de schimb valutar si o scara de bloc isi afla locul si biblioteca. Vazând literele albe, scrise pe fondul albastru spalacit, de pe bucata de tabla pusa acolo ca singura dovada a propriei existentei, te incearca dubiile atunci când dai sa pasesti inantru. Esti intâmpinat de raceala usilor grele de metal si a ferestrelor temeinic zabrelite. Nu poti sa nu te intrebi de curajul pe care il au micii cititori sa intre in acest spatiu si, dintr-o data, nu te mai mira nici ignoranta celor care au trecut de atâtea ori pe lânga o biblioteca fara a avea habar de acest lucru.
Dintre cele trei biblioteci de cartier ale orasului nostru, cea mai privilegiata pare filiala amplasata pe strada Energiei. Aceasta, mai nou, are si acces la internet, asta chiar daca exista un singur calculator pus la dispozitia cititorilor. Ni se transmite ca, in scurt timp, se vor aduce noi calculatoare pentru micii cititori ai bibliotecii, care intelegem ca sunt vizitatorii fideli ai bibliotecii.
Nu la fel stau lucrurile in cazul Filialei Bicaz a Bibliotecii Judetene “C. Sturdza”. Aici investitiile au fost minime de-a lungul timpului, in conditiile in care acesta este singurul spatiu cumparat de care dispune fondul de carte al Bibliotecii Judetene, restul fiind obtinut prin inchiriere. Undeva ascunsa, pe o straduta laturalnica, cu zabrele la ferestre, biblioteca de pe strada Bicaz iti inspira multe lucruri, mai putin pofta de lectura. La intrare esti primit de vocea binevoitoare a bibliotecarei Cornelia Obreja, de 9 ani responsabila cu aceasta filiala de peste podul Narcisa. “Când am venit eu prima data aici aveam de zece ori mai multi cititori decât acum. De o bucata de vreme, la concurenta cu internetul si televizorul, biblioteca nu mai este atât de mult frecventata. Cititorii, atâti cât sunt, mai vin aici pentru a nu bate drumul pâna in centru. Dar asta doar de la blocurile din imediata noastra apropiere, restul nici nu cred ca stiu de existenta bibliotecii de aici. Ne lipseste foarte mult promovarea”, a sustinut Cornelia Obreja.
Vara, in acest spatiu zgârcit ca intindere, atmosfera este sufocanta, iarna incaperea este insuficient incalzita, iar investitiile, in afara câtorva volume, sunt minime.
Concluzie
Povestea trista a bibliotecilor de cartier nu se opreste aici. Pe lânga numarul din ce in ce mai mic de cititori si lipsa unei promovari, de orice fel, te izbesti si de reticenta persoanelor antrenate in acest sistem. La Biblioteca Judeteana “C. Sturdza” nu ti se poate oferi o statistica clara cu numarul de cititori care mai frecventeaza micile “vizuini de hârtie”. Totul este zugravit in culori vesele, optimiste. Ii intrebi de mersul celor 3 cenusarese, surori mai mici si extrem de vitregite ale bibliotecii mari si primesti raspunsuri hotarâte, menite sa te convinga din start. Iti vorbesc despre evenimete si expozitii, totul e lapte si miere. Confruntat, insa, cu realitatea de la fata locului dai peste metal si zabrele, un spatiu mult prea strâmt pentru actiunile si evenimentele despre care ni se tot spune, singurul lucru ce mai corecteaza putin drama acestei povesti, incercând sa-i dea o poleiala de final fericit, fiind mirosul puternic si reconfortant de carte. Suficient sa salveze aceste “biblioteci de cartier”, pe cale de disparitie? Ramâne de vazut…
Ovidiu Capata
2 comentarii la “Biblioteci comuniste ingropate in capitalism”
Ai ceva de spus?
dom’le ziarist scuzati-ma da bateti campii.cand o sa fi-ti echipat cu un carton pe care scrie ca sunteti absolventul facultatilor de filosofie si politica universala , sa-mi dati de stire. acum cu aceasta ocazie va zic eu in mod sigur ca TROTZCHI n-are nici o legatuta cu MARKS SI ENGELS doi mari filosofi din care
s-a adapat si inca se adapa cohortele de politicieni chiar capitalisti.in alta ordine de idei comunismul a fost bun pentru noi comparativ cu acest capitalism de mahala specific ROMANIEI ASA CA NU-L MAI
COMENTATI IN A FI FOST UN RAU EXEMPLU.
dragule… hai sa-ti spun ceva, parafrazandu-l pe Trotki, “s-ar putea ca pe tine sa nu te intereseaza razboiul (comunisto-capitalist), dar tu il interesezi pe el” si asta, as adauga eu, e tot ce conteaza, din pacate!!! cam asa sta treaba si in ceea ce te priveste pe tine si pe noi toti, de altfel…