Ecologizarea apelor din judetul Bacau
15 August 2008
Problemele legate de ecologie exista la nivel mondial, tara noastra nefacând exceptie, astfel ca in Bacau a avut loc, ieri, demararea unei actiuni de ecologizare si montare a cosurilor de depozitare selectiva de deseuri. Directia Apelor Siret Bacau impreuna cu Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau, Asociatia “Iubim Natura”, Centrul Regional de Ecologie si Holcim România au organizat ieri, pe Insula de Agrement, o conferinta de presa care a avut ca obiectiv popularizarea actiunilor ce fac parte din campania derulata la nivel national “Sa pastram apele curate!”, constând in actiuni de ecologizare pe malurile si luciul râurilor si lacurilor din Bacau dar si in bazinele hidrografice. Campania se desfasoara inca din luna iunie si va lua sfârsit la finele lunii octombrie. In cadrul campaniei vor fi montate cosuri de colectare selectiva in toate bazilnele hidrografice, in perioada iulie-septembrie, cosuri sponsorizate de Holcim România, care vor fi ridicate de firmele de salubrizare.
Cu mic cu mare pentru ecologizare
In aceste cosuri bacauanii vor putea colecta pet-uri, metal si hârtie. Costul realizarii cosurilor a fost de 90.000 euro. In cadrul conferintei au participat voluntarii ONG-urilor implicate, prefectul judetului Bacau Claudiu Serban, directorul Directiei Apelor Siret, Emil Vamanu, directorul “Leonhardt” Bacau, Cristina Baraga, si Gabriel Gritcu, presedintele Centrului de Ecologie Bacau, si alti reprezentanti ai partilor implicate in proiect. Conferinta a inceput cu discursul directorului DAS Bacau, Emil Vamanu. “In cadrul acestei campanii vom instala un sistem de colectare a gunoiului. Consider ca problema pet-urilor este problema secolului XXI. Vom face o demonstratie simbolica de ecologizare a Insulei de Agrement”, a declarat Emil Vamanu. Prefectul judetului Bacau s-a declarat a fi un sustinator al campaniei, oferind sprijinul legislativ. “Reimprietenirea cu natura si respectul pe care il datoram acesteia este o chestiune foarte importanta. Este de bun augur intentia ONG-urilor care vor un mediu curat. Noi vom spijini legislativ aceasta initiativa”, a spus Claudiu Serban. Din partea Asociatiei “Veniti cu noi” a vorbit presedintele Remus Lupu. “Oamenii trebuie sa inteleaga ca in loc sa arunce gunoiul la intâmplare pot sa mearga la un centru de colectare unde primesc bani pe el. Salut intentia Holcim si a Directiei Apelor Siret pentru exemplul oferit. Zona de educatie trebuie sa capete o conotatie importanta in aceasta campanie. Sa avem un mediu curat pentru ca vom fi in primul rând noi cei agresati de mediu”, a declarat Remus Lupu. Proiectul pune accent pe educarea tinerilor in scoli prin popularizarea metodelor de reciclare si ecologizare, dar si pe motivarea adultilor spre acelasi obiectiv.
Proba practica a campaniei
Odata cu incheiera partii introductive, s-a trecut la strângerea gunoaielor menajere, aflate pe Insula de Agrement. In timp ce bacauanii se multumeau sa priveasca, autoritatile implicate in proiect se inarmasera cu manusi si saci de plastic si au trecut la igienizare. Am vorbit cu doi dintre bacauanii aflati pe insula, la un gratar, referitor la campania care se afla in plina desfasurare. “Aici sunt oameni platiti sa faca curatenie, dar daca privim in spatele tarabelor, gunoiul este cât China. Tineretul trebuie impins de la spate ca sa adopte o atitudine in acest sens, chestie valabila de fapt pentru toata lumea, de la mic la mare”, a declarat un cetatean. Un alt bacauan aprecia initiativa, dar nu vedea o imbunatatire imediata a mentalitatii bacauanilor. “Pai daca suntem 200.000 de locuitori, ar trebui inca 200.000 care sa vina sa strânga in urma noastra. Nu avem mentalitatea sau educatia care sa ne determine sa evoluam. Practic ne facem singuri rau. Campania ajuta in masura in care atentioneaza cetatenii. In Occident nu ar fi posibil asa ceva. Practic ni se arata obrazul. Din pacate jumatate din gunoiul menajer care exista in Bacau este lasat de tineri. Veniti sa vedeti sâmbata si duminica dimineata, când pleaca de la discoteca, cum arunca gunoiul din mers. Constientizarea individuala este solutia care intârzie sa apara”, a spus Sergiu C. Datorita campaniilor precedente, voluntarii nu au avut mult de munca. Acestia aveau sacii mai mult goi, ceea ce inseamna ca bacauanii constientizeaza cât de cât importanta protejarii mediului inconjurator. “Nu cred ca vom strânge mai mut de 20-30 de saci de gunoi. Nici macar nu sunt plini. Impactul asupra cetatenilor exista. Am dorit ca aceasta campanie sa fie mai putin oficializata, in sensul ca am cautat sa romantam mesajul sau. Pentru persoanele adulte apelam la tehnicile coercitive, iar pentru cei mici mergem pe latura educationala. Nici perioada desfasurarii nu este intâmplatoare. Acum este perioada concediilor. Alte zone aflate in program sunt Poiana Sarata, Poiana Uzului si Slanic Moldova, unde vrem sa punctam scopul acestei initiative”, a declarat Emil Vamanu. Cadrul legislativ presupune un sistem de colectare cu plata. Mai exact, existenta unor centre sau contracte incheiate cu diverse centre comerciale, unde oamenii sa poata duce deseurile si sa primeasca contravaloarea acestora. Pâna acest lucru va fi dus la indeplinire, bacauanilor nu le ramâne decât sa arunce gunoiul menajer in cosurile nou-amenajate.
Corina NanuUn comentariu la “Ecologizarea apelor din judetul Bacau”
Ai ceva de spus?
Initiativa e buna, constitue un prim pas in procesul de constientizare a populatiei, dar trebuie sa fie completata cu o serie de masuri educationale. De pilda, nu e suficient sa le spui oamenilor ca trebuie sa puna deseurile in cosurile de depozitare selectiva doar pentru ca vor fi recompensati, pt ca asa e civilizat sau pt ca asa se procedeaza in vest. Ei trebuie facuti sa inteleaga ce anume se intimpla in momentul in care deseurile ajung in apele riurilor, ce componenti chimici pot degrada apele noastre si in ce mod pot distruge mediul inconjurator si sanatatea oamenilor. Specialistii pot arata oamenilor care este compozitia naturala a apei in contrast cu apa poluata, contaminata de diversi factori (benzina, motorina, vopsele, spalatul masinilor in riuri, etc).