Informatia Bacaului iti (re)cunoaste orasul / Cum se distrau bacauanii…

9 August 2008

Cu ani in urma nu existau Zilele Bacaului, nu se organiza Romanian Top Hits si cu siguranta candidatii la primarie nu organizau concerte electorale, care sa distreze publicul naiv. Bacaul de atunci avea, insa, o alta forma de divertisment pe care noi am pierdut-o de ceva timp si anume, iarmarocul. Acesta era “o imbinare a lumii circului, cu cea a negotului si a traditiilor populare, specifica asezarilor românesti, cu inceputuri care se pierd in negura timpului”. Ce puteai sa vezi la astfel de adunari? Aflam chiar de la bacauanul Vasile Alecsandri, care ne descrie iarmarocul de lânga curtea din Iasi: “scamatori scoteau foc pe nas, isi sfredeleau palmele sau inghiteau si sabii, altii cu muschii de otel jucându-se cu ghiulele de tun ca niste nuci si radicând gogeamite calul in spate sau stambulisti sprinteni si mladiosi ca pisicile, calcând cu ochii legati printre cutite si batând cu biciusca o biata caciula si alta, si iar alta, necontenit”.
Principalele puncte de atractie ale iarmarocului erau menajeria, cu dresurile de animale si teatrul de papusi. “Creatia teatrului nostru popular de papusi, scria G. Oprescu, impamântenit la noi in epoca unei noi conjuncturi de dezvoltare economica si culturala, in care isi fac loc spiritul laic si cel critic ramâne insa o manifestare proprie a poporului, un resort important in declansarea râsului.” Cei mai cunoscuti papusari la inceputul secolului XX erau Constantin Pinte si elevii sai: Constantin Bortea, Ilie Dobre, Ionita Gheorghe si mânuitorul transilvanean Stefan Stabo, iar dintre papusile celebre cu totii ne putem aminti de Marioara si Vasilache, primele papusi care au aparut pe scena. Pentru bacauani, ziua de iarmaroc a fost stabilita pe 29 iunie, de Sf. Petru si Pavel. In ceea ce priveste locul instalarii sale, acesta a variat de-a lungul timpului. Din lunca Bistritei, pe Câmpul Postei (locul unde este astazi asezat cartierul Nord), pentru ca in ultimele patru decenii el sa se desfasoare peste podul Bistritei, la marginea cartierului Serbanesti.