42 de parcuri industriale, în 21 de judete

22 Septembrie 2008

Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice releva ca în România exista 42 de parcuri industriale repartizate în mod inegal în 21 de judete, veniturile aduse de acestea înregistrând diferente semnificative. “Parcurile industriale reprezinta un motor important pentru dezvoltarea locala în masura în care ele sunt administrate asa cum trebuie si nu au fost înfiintate doar pentru a bifa o structura sau pentru ca exista un act normativ care prevedea acest lucru”, a declarat Elena Iorga, coordonator de programe în cadrul IPP, vineri, la Poiana Brasov, în cadrul Conferintei Parteneriatelor pentru Servicii Publice de Calitate. Ea a precizat ca 11 dintre parcurile industriale identificate au ca actionari consiliile judetene (în Alba, Bacau, Cluj, Dâmbovita, Dolj, Galati, Gorj, Giurgiu, Mures, Sibiu). Procentul de participare al CJ în aceste actionariate variaza de la 0,5% în cazul Sibiului (SC Parcuri Industriale Sibiu - sura Mica SA) pâna la 100% în cazul unor parcuri industriale din Alba, Gorj si Dâmbovita. Totodata, numarul salariatilor care îsi desfasoara activitatea în aceste parcuri variaza între 200 (Dâmbovita) si 1.450 (Giurgiu - SC Parc Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord SA). Potrivit studiului IPP, Parcul Industrial MIJA SA din Dâmbovita a raportat cele mai mari venituri (peste 3,5 milioane de euro), iar cel mai redus nivel al veniturilor a fost cel al parcului industrial din Gorj (aprox 25.000 de euro). Investitiile variaza între 46 milioane de euro (la Tetarom 3, Cluj), pâna la nivelul de 134.513 euro (la Alba). Studiul a fost prezentat în cadrul Conferintei Parteneriatelor pentru Servicii Publice de Calitate, eveniment organizat de Institutul pentru Politici Publice, în parteneriat cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Primaria Municipiului Brasov. Conferinta se desfasoara vineri si sâmbata la Poiana Brasov sub forma unor paneluri interactive dedicate dezbaterilor asupra serviciilor publice (salubrizare, administrarea drumurilor, iluminat public, servicii sociale), urmate de expozitii cu oferte ale furnizorilor privati de servicii publice, precum si ale companiilor care ofera consultanta pentru accesarea de finantari europene în aceste domenii.